Canalul Siret-Bărăgan revine în atenția guvernanților după ce a fost abandonat de toți cei care s-au perindat pe la conducerea țării

0
453

Celebrul Canal Siret-Bărăgan care ar trebui să facă legătura între județul Vrancea și județul Ialomița, pe o distanță de aproape două sute de kilometri a devenit principala armă politică pentru fiecare guvern care s-a perindat pe la conducerea țării. S-au tăiat zeci de panglici, au curs râuri de cerneală despre data finalizării acestui proiect, s-au făcut zeci sau poate sute de declarații privitoare la data finalizării, însă un lucru este clar: totul a rămas la stadiul de vorbe goale.

Ideea realizării unui canal de irigare datează de peste 100 de ani

Cu o istorie veche de peste 100 de ani, ideea proiectului a aparținut profesorului Alexandru Davidescu. În anul 1912, acesta a efectuat primul studiu din care a reieșit utilitatea acestei construcții prin care se preconiza irigarea a peste 200.000 de hectare. Ideea construcției acestui canal a fost reluată, analizată și abandonată de mai multe ori – în perioada interbelică, în anii 1950 și 1954 (pe vremea președinților Marii Adunări Naționale Constantin Parhon și Petru Groza), prin 1959 și 1962 (în timpul lui Gheorghe Maurer și al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej), în 1969 și 1973 (pe vremea lui Nicolae Ceaușescu).

1 canal siret baragan veche - Canalul Siret-Bărăgan revine în atenția guvernanților după ce a fost abandonat de toți cei care s-au perindat pe la conducerea țării

Între 1972 și 1974, pe mâna lui Nicolae Ceaușescu au ajuns mai multe studii cu privire la oportunitatea realizării unui canal pe Siret, însă „cel mai iubit fiul al poporului” n-a fost interesat atunci de proiect. Era mai preocupat să termine „Magistrala Albastră” – Canalul Dunăre – Marea Neagră care a început în 1949 și a fost inaugurat 35 de ani mai târziu, în mai 1984.

Ideea construirii Canalul Siret Bărăgan nu a fost abandonată, în totalitate de Ceaușescu. „Iubitul conducător” a început lucrările în 1986 și, cel mai probabil, dacă nu ar fi fost Revoluția ar fi reușit să le și finalizeze. După anul 1989, proiectul s-a oprit definitiv, fără a pune la socoteală și încercările nereușite ale unor guverne postdecembriste.

Primii 20 de kilometri din Canalul Siret-Bărăgan au fost realizați în 2012

2012 a fost anul în care 20 de kilometri din cei 198 au fost realizați. Așteptările erau mari. Ziarul Financiar titra în același an, cu litere de-o șchioapă ce avea să însemne megaproiectul proaspăt început: “Canalul Siret – Bărăgan următoarea megastructură a României: o investiție de 3,5 miliarde de euro ar pune la adăpost de secetă 10% din agricultură”.

Imediat după Revoluție, ministrul Apelor, Pădurilor și Mediului Înconjurător, Simion Hîncu a poposit în Vrancea pentru o evaluare a lucrărilor la Canalul Siret-Bărăgan. La acea vreme, jurnaliștii de la Milcovul Liber l-au intervievat pe ministrul Hîncu care s-a arătat încrezător că proiectul va intra pe făgașul normal.

2 milcovul liber 0 - Canalul Siret-Bărăgan revine în atenția guvernanților după ce a fost abandonat de toți cei care s-au perindat pe la conducerea țării

 „… sunt și foarte multe greutăți. Resursele materiale sunt reduse. Economia noastră trece printr-o situație grea, ca efect al practicilor vechiului regim când exportul demateriale era pus pe primul plan în detrimentul propriilor interese. (…) Sunt unele anomalii de ordin social și organizatoric. O lucrare ca aceasta ar fi trebuit să entuziasmeze oamenii și să le justifice eforturile. Am ajuns la concluzia că toate aceste probleme trebuie așezate pe principii noi, să fie soluționate cu altfel de relații între oameni. (…) Sperăm ca aici, pe acest mare șantier de investiții lucrurile vor intra cu adevărat pe făgașul normal”, spunea atunci, ministrul Apelor, Pădurilor și Mediului, Simion Hîncu.

Optimismul ministrului de atunci a rămas la stadiul de declarație. 18 ani mai târziu, autoritățile județene din Vrancea au primit vizita premierului Viorica Dăncilă și a ministrului Agriculturii de la acea vreme, Petre Daea. Odată cu vizita acestora, proiectul canalului care ar urma să străbată Bărăganul a revenit în atenția autorităților. În acea zi de iulie 2018, Viorica Dăncilă și Petre Daea au inaugurat Staţia de pompare de la Haret, prin care se extrage apă din Canalul Siret-Bărăgan pentru irigarea terenurilor agricole din Vrancea.

3 vizita DAEA DANCILA Siret BARAGAN - Canalul Siret-Bărăgan revine în atenția guvernanților după ce a fost abandonat de toți cei care s-au perindat pe la conducerea țării

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, declara că proiectul Canalului Siret-Bărăgan nu este un obiectiv inclus în planul naţional de irigaţii, din cauza lipsei finanțării de circa 5,5 miliarde de euro, bani de care statul roman nu dispune. Referindu-se strict la continuarea lucrărilor, Daea declara că ideea nu a fost abandonată și dacă așteptările de până atunci au depășit 30 de ani, se mai poate aștepta câteva zile.

Acest Canal Siret-Bărăgan este deosebit de importat pentru ţară. Nu este abandonat ca idee. Căutăm soluţii şi în curând o să vedeţi primele cantităţi de apă care vor intra pe culturile din zonă cu apă din acest canal. Lăsaţi-mă să nu vă spun când va fi.

Dacă aţi aşteptat 30 de ani, pentru că acolo nu s-a irigat niciodată, mai merită câteva zile ca să vedeţi prima apă care ajunge la culturi din această lucrare magistrală a țării româneşti. Este în preocuparea noastră să vedem cum o abordăm, etapă cu etapă, ca să folosim această mană cerească: folosirea apei gravitaţional. Însă nu puteam să punem în planul zilei această investiţie care costă, din datele pe care le am, în jur de 5,5 miliarde de euro ca să fie finalizată. Se are în vedere, se judecă, se analizează la nivelul nostru, să vedem cum putem valorifica acest sistem. Nu este în planul de guvernare, dar nu este abandonat“, declara la acea vreme, ministrul Agriculturii Petre Daea.

Construită în anul 1988, Stația de Pompare de la Haret nu a funcționat niciodată, până în 2018, atunci când a fost pusă în funcțiune, odată cu vizita mai sus amintită. Apa introdusă în canalul de distribuție a apei, care a fost reabilitat pe o lungime de 3,6 km, ar trebuie să ofere agricultorilor posibilitatea de a capta apa din canal cu instalațiile proprii. În cazul vizitei mult trâmbițate, președintele Consiliului Județean Vrancea  cerea premierului Viorica Dăncilă să găsească soluții pentru a finaliza investiția la Canalul Siret-Bărăgan.

”Am făcut un pas istoric în ceea ce privește polul secetei din România. Întreaga suprafață agricolă este afectată de secetă atunci când nu avem irigații. Solicit doamnei prim-ministru și încurajez Guvernul României să găsim o soluție definitivă pentru a finaliza această mare investiție, care va rezolva problema irigațiilor în agricultură în această zonă a țării, este vorba despre Canalul Siret-Bărăgan”, a declarat Marian Oprișan, în timp ce premierul Dăncilă spunea că agricultura este un domeniu strategic pentru România.

”O investiţie foarte importantă. Putem vorbi de agricultură ca de un domeniu strategic pentru România şi cred că acest moment este foarte important, un moment istoric, pentru că după 1989 încoace, niciun Guvern nu s-a gândit să introducă irigaţiile pe Canalul Siret-Bărăgan”, spunea primul-ministru Viorica Dăncilă.

Așa a și rămas: obiectiv strategic. De atunci și până acum, alocările de fonduri au fost insuficiente pentru a fi considerate investiții, în adevăratul sens al cuvântului. Dovadă stă răspunsul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) pentru jurnaliștii de la ȘtiriAgricole.ro. Instituția aflată în subordinea Ministerului Agriculturii a transmis că în perioada 2015-2019 nu s-a investiti niciun leu în Canalul Siret-Bărăgan.

„Din datele preluate de ANIF de la Administrația Națională Apele Române, în perioada 2015-2019 nu au fost realizate lucrări de natura investițiilor pe Canalul Magistral Siret-Bărăgan. Menționăm că acest canal a fost preluat în administrare de către ANIF ca urmare a apariției OUG 4/2019 privind transmiterea obiectivului de investiții Canalul Magistral Siret-Bărăgan din administrarea Ministerului Apelor și Pădurilor, prin Administrația Națională Apele Române, în administrarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin ANIF”, se arată în răspunsul ANIF, publicat de jurnaliștii de la ȘtiriAgricole.ro.

Deși toți politicienii recunosc valoarea strategică a acestei investiţii, nu fac nimic pentru a-i asigura finanţarea care să ducă la finalizarea proiectului. Ultima declarație referitoare la Canalul Siret-Bărăgan a fost făcută săptămâna trecută de ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

4 vizita OROS - Canalul Siret-Bărăgan revine în atenția guvernanților după ce a fost abandonat de toți cei care s-au perindat pe la conducerea țăriiAcesta a fost prezent în județul Vrancea, unde unde a avut mai multe întâlniri cu oameni de afaceri din domeniul agriculturii, cu fermieri și cu reprezentanți ai instituțiilor subordonate ministerului de resort. Printre subiectele de discuții a fost și cel al investițiilor viitoare în finalizarea Canalului Siret-Bărăgan. Ministrul a dat asigurări, în ciuda tuturor promisiunilor de până acum, că investiția va fi finalizată în anul 2027.

„Canalul Siret-Bărăgan este prins într-un program mare de investiții. Știu că istoria este veche la acest canal, de multe ori au fost declarații, de multe ori au început lucrările, însă scopul nostru este ca totul să fie dus la bun sfârșit pe acest program național de investiții. Canalul Siret-Bărăgan este una dintre prioritățile Ministerului Agriculturii”, a spus ministrul Adrian Oroș. Același mesaj a fost transmis și de ministrul Ion Ștefan și senatorul Cătălin Toma care spun că finalizarea Canalului Siret- Bărăgan reprezintă o prioritate pentru Guvernul PNL. Cei doi liberali vrânceni au specificat că toți vrâncenii și toți producătorii agricoli așteaptă finalizarea acestei investiții și a fost trecută în planul de măsuri economice pe care Guvernul Ludovic Orban l-a adoptat recent.

Pe lângă rețeaua de autostrăzi și drumuri expres despre care se discută fără încetare, fiind principalul obiectiv în domeniul infrastructurii de transport, România mai are și alte proiecte de infrastructură importante, cum ar fi reluarea navigației pe Prut, trecută și în lista proiectelor ce ar putea primi finanțare europeană prin Strategia Dunării sau Canalul Siret-Bărăgan, un proiect cu două utilități majore, în agricultură și transporturi. Nu putem să nu ne întrebăm cum toți primarii și șefii de Consilii Județene de pe raza Canalului Siret-Baragan, care au venit și au imparțit vorbe goale și găleți în prag de alegeri, nu s-au zbătut pentru ca acest proiect început acum mai bine de 30 de ani să fie finalizat. În schimb, au preferat ca fermierii cărora le-au cerut voturile la fiecare ciclu electoral să rămână la mila Cerului.

5 canal Siret BARAGAN gol - Canalul Siret-Bărăgan revine în atenția guvernanților după ce a fost abandonat de toți cei care s-au perindat pe la conducerea țării

Datele tehnice ale proiectului

  • Lungimea canalului: 198 km. 
  • Repere geografice: Canalul parcurge traseul între Acumularea Calimăneşti de pe Siret (judeţul Vrancea) şi Lacul Dridu, situat la nord de Bucureşti, pe râul Ialomiţa.
  • Lăţimea canalului la suprafaţa apei: 57 m
  • Adâncimea canalului : 7 m
  • Lăţimea la bază: 20 m

Utilitatea proiectului

  • Asigură apa pentru irigaţii în nordul şi centrul Câmpiei Bărăgan, respectiv: 518.000 ha – în anii secetoşi și 700.000 ha – în anii medii.
  • Asigură apa necesară pentru utilităţi industriale la un debit de 5 m/s.
  • Elimină riscul producerii inundaţiilor în Lunca Siretului, fiind alimentat din Acumularea Calimăneşti, din Vrancea. 
  • Cale de transport naval între Focşani, Brăila, zona adiacentă Galaţi şi Bucureşti. Conform pct 5.03 din capitolul „Reţele de căi navigabile interioare şi porturi“ din Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional elaborat de Ministerul Transporturilor. Dacă ar fi realizat acest canal ar deveni porturi localităţile Mărăşeşti, Focşani, Râmnicu Sărat, Buzău şi Dridu.
Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here