Avocatul Toni Neacșu, fost judecător și președinte al Tribunalului Vrancea, fost membru al CSM, a venit recent cu o analiză care ridică semne serioase de întrebare legate de modul în care este calculată prezența la vot în România. În centrul problemei: evidențele oficiale nu reflectă realitatea geografică a alegătorilor români.

Conform datelor oficiale, România are 18 milioane de alegători înscriși în registrul electoral. Dintre aceștia, 16,9 milioane figurează ca având domiciliul în România și doar 1 milion sunt înregistrați ca rezidenți în străinătate. Dar această evidență este profund înșelătoare.

În realitate, spune Neacșu, milioane de români care locuiesc de ani de zile în afara țării nu și-au actualizat domiciliul legal. Astfel, deși trăiesc în Italia, Spania, Germania sau Marea Britanie, ei figurează în continuare în registrele electorale ca rezidenți în România.

Realitatea: 4 milioane de alegători din diaspora sunt „înregistrați greșit”

Plecând de la datele oficiale ale Ministerului de Externe potrivit cărora în diaspora trăiesc peste 5,7 milioane de români, avocatul Toni Neacșu estimează că cel puțin 4 milioane dintre aceștia au drept de vot dar figurează în listele electorale ca fiind în țară. Ceea ce înseamnă că statisticile oficiale supraestimează masiv numărul alegătorilor reali din România.

Aplicând o corecție logică, fostul membru al CSM spune că dacă din cei aproximativ 13 milioane de români care chiar locuiesc în țară s-au prezentat la urne 8,5 milioane, atunci prezența reală a fost de 65%, nu 50% cum rezultă din calculele oficiale. În schimb, participarea reală a diasporei a fost de doar 20%: un milion de voturi dintr-o populație votantă estimată la cinci milioane.

„După calculele mele, prezența la vot reală la vot în România a fost mult mai mare decât procentul calculat oficial. Cei 8.598.611 alegători care au votat în țară reprezintă undeva spre 65% dintre cei care efectiv puteau vota în țară. Cei 973.129 de alegători care au votat în străinătate reprezintă cam 20% din cei care locuiesc în strainate și ar fi putut vota.

În registrul electoral alegătorii sunt trecuți după domiciliul lor legal, cel din cartea de identitate, indiferent dacă în realitate aceștia se mai află sau nu în tara.

Așa se face că in registrele electorale figurează ca fiind cu domiciliul în țară un număr de 16.971.681 alegători.

In același registrul figurează alegători cu domiciliul în străinătate doar 1.016.350 persoane, pentru că aceștia și-au declarat domiciliul legal ca fiind in străinătate.

Dacă am accepta ca aceasta reflectă realitatea ar însemna ca au votat 99% din romanii din străinătate, ceea ce e evident că e fals.

In realitate, ceilalți din diaspora noastră, deși votează în secțiile din țările unde sunt, figurează greșit ca aflându-se în România și trebuind sa voteze aici.

Ca să aflam câți români cu drept de vot locuiesc de fapt în străinătate trebuie sa facem niște aproximări , plecând de la datele oficiale. Potrivit datelor Ministerului de Externe, un număr de 5.705.942 de români trăiesc în străinătate. Peste 1 milion trăiesc în Italia si Spania, iar foarte aproape de această cifra în Marea Britanie și Germania. Un număr de 740.000 români din Republica Moldova au și cetățenia română, din care 329.215 sunt înscriși în registrul electoral cu domiciliul în străinătate, restul având domiciliul în România, indiferent unde locuiesc ei în realitate.

Aproximând în continuare, rezultă că avem cel puțin 4 milioane de cetățeni cu drept de vot care locuiesc în străinătate, votează doar acolo, dar figurează în mod greșit în listele permanente electorale din tara. Ca sa ajung la aceasta cifră am scăzut populația probabila sub 18 ani si pe cei trecuți în registrul electoral ca având domiciliul în străinătate (doar 1 milion, din care 300 mii moldoveni).

Asta înseamnă că în realitate în România nu exista mai mult de 13 milioane de cetățeni cu drept de vot, cărora li se adaugă alte 5 milioane cu drept de vot in strainatate ajungând la cifră totala din registrul electoral de 18 milioane votanti.

Dacă din 13 milioane de votanți îți ies la vot 8,5 milioane înseamnă o prezență foarte bună (65%). Dacă din 5 milioane de votanți îți ies 1 milion e foarte puțin (20%).

Am să mai dau exemplul practic al votului în Italia, ca să fie si mai clar. Sunt trecute în registrul electoral ca având domiciliul în Italia doar 106.940 de persoane. Au votat efectiv în Italia 174.747 persoane. Numărul romanilor aflati în Italia, potrivit datelor oficiale, este de 1,1 milioane”, a scris avocatul Toni Neacșu.

Pe baza acestor date, el trage o concluzie clară: este puțin probabil ca în România să poată fi mobilizați semnificativ mai mulți votanți decât cei care deja participă. Creșterea prezenței nu poate veni decât din diaspora. Iar următorul președinte va fi decis, din nou, de românii din afara granițelor. Este o realitate pe care, susține Neacșu, liderul AUR, George Simion, a înțeles-o primul – și își construiește strategia electorală în consecință.