Președintele Consiliului Județean Vrancea și-a anunțat luni (25 mai), cu emfază, inițiativa legislativă locală de a „scurta cu un cap” organigrama instituției pe care o păstorește. Pe scurt, Nicușor Halici ne-a explicat „gaura din cer” care va aduce, de acum înainte, pâine la gura săracilor din județ: reducerea posturilor din hardughia județeană de la 233, cât e acum, la 145.

„Prea mulți ani, administrația a consumat enorm. Prea multă birocrație și cheltuieli administrative au afectat direct sumele care trebuiau să rămână pentru dezvoltarea județului. Nu sunt de acord cu acest mod de lucru. Propunerea mea, aprobată astăzi, reprezintă o reformă amplă pentru o administrație mai suplă, eficientă și complet digitalizată”, ne-a lovit Halici, în moalele capului.

Edilul județului povestește că această colosală măsură va aduce o economie de aproximativ 32 de milioane de lei la pușculița Vrancei… până la Revelion! Desigur, banii nu vor sta să mucegăiască prin cine știe ce bănci, ci vor fi cheltuiți, ca și până acum (nu-i așa?), pentru investiții și dezvoltarea județului, chiar dezideratul înaintașului său la conducerea PSD și a consiliului județean, Marian Oprișan.

De altminteri, nu știm cum a apărut această cifră, din moment ce în expunerea de motive a proiectului de reorganizare este trecută negru pe alb o sumă mult mai mică, estimată la 200.000 de lei până la finele lui 2026, rezultată doar din reducerile de personal. „Din punct de vedere economic, impactul bugetar este pozitiv și imediat. Reducerea cheltuielilor de personal va genera o economie estimată la peste 200.000 lei pentru perioada cuprinsă între data reorganizării și finele anului 2026.”, se menționează în document.

Doar că, la o analiză de la care n-avem pretenția a fi exhaustivă, marea reformă în administrația județeană anunțată de Nicușor Halici seamănă cu fâsâitul aerului care iese dintr-un balon care se dezumflă. Se pare că reducerea reală de personal este mult mai mică decât cifra prezentată public, din mai multe motive. Anume:

• multe posturi sunt doar mutate dintr-un serviciu în altul;
• numeroase funcții „desființate” sunt imediat reînființate sub altă denumire;
• o parte importantă dintre posturile eliminate erau vacante;
• mai mulți șefi își păstrează practic poziția, fiind mutați pe funcții de conducere inferioare, nu eliminați.

În documentația proiectului de hotărâre se regăsesc expresii ca „funcția se menține”, „ocupantului i se aplică măsuri de protecție a carierei” sau „funcție nou înființată prin desființarea unei funcții vacante”, ceea ce indică faptul că multe persoane fac naveta pe la alte birouri.

Și ca să dăm și vreo două exemple, amintim aici că la Serviciul turism sunt transformate posturi vacante, nu eliminate persoane iar la Achiziții Publice, Investiții și Patrimoniu, funcția de director executiv adjunct este desființată, însă postul este transformat într-o funcție de șef serviciu. Practic, se reduce un nivel ierarhic, dar nu rezultă că persoana părăsește instituția. De asemenea, la câteva compartimente posturile ocupate „se mențin”, schimbându-se doar structura administrativă.

Din ce ne-am dat seama, cam singurele reduceri explicite de personal pe care le-am identificat a fi fără echivoc sunt cele de la Compartimentul Autoritatea Județeană de Transport: de la 4 la 3 posturi și la Unitatea de Monitorizare SMID: de la 3 la 2 posturi.

În rest, documentul descrie, în mare parte, reorganizări și comasări. Așadar, o concluzie realistă ar fi că reducerea „pe hârtie” este de 88 de posturi iar cea efectivă, a oamenilor care pleacă din instituție, este mult mai mică. Adică, o parte destul consistentă dintre cele 88 de posturi sunt vacante sau transformări administrative, nu concedieri efective, așa cum poate pe mulți dintre noi ne-a dus gândul.

Pe de altă parte, nu l-am auzit pe Nicușor Halici că renunță la vreunul dintre cei cinci (5) consilieri personali ca să facă o economie la buget. Vorba lui Nae Cațavencu: „… să se revizuiască, primesc. Dar să nu se schimbe nimic!”