Cu toate că mai sunt aproape doi ani de zile până la alegeri, politicienii gândesc scenarii prin care speră să aducă cât mai multe procente în toate cele patru tururi de scrutin. Anul 2024 poate fi numit un super-an electoral, anul în care bătălia pentru putere va fi una acerbă, calendarul fiind unul încărcat cu toate tipurile de alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare şi prezidenţiale.

În 2019, principala formațiune politică de dreapta din țară a cunoscut victoria odată cu dărâmarea guvernului Dăncilă și plasarea pe primul loc în alegerile europarlamentare și victoria din alegerile prezidențiale. La scurt timp, Partidul Național Liberal a cunoscut un declin semnificativ măcinat fiind de pandemia de coronavirus, dar și de o serie de măsuri controversate. De la un maxim istoric de 47,4% (ianuarie 2020), liberalii s-au erodat și pe fondul unui PSD revigorat, odată cu apariția pe scena politică a Alianței pentru Unirea Românilor. Trebuie amintită aici și guvernarea complicată alături de USR-PLUS care a fost mai mult o perioadă de tranziție, decât o guvernare stabilă. A urmat divizarea partidului ca urmare a rivalității dintre Florin Cîțu și Ludovic Orban, alimentată chiar de primul om în stat care a dus la o fracționare în interiorul formațiunii. După ce a pierdut alegerile interne, Ludovic Orban a decis să plece din PNL, împreună cu alți câțiva colegi și să-și fondeze propriul partid – Forța Dreptei. PNL a reușit să aducă la matcă ALDE după fuziunea cu partidul lui Tăriceanu, însă realitatea este aceea că pe scena politică din România, dreapta politică continuă să rămână divizată. Din ce în ce mai multe voci indică o eventuală unificare a dreptei în jurul liberalilor, ceea ce ar reprezenta una dintre strategii, în contextul alegerilor din 2024. Parlamentul României găzduiește două partide extra-parlamentare care se situează din punct de vedere ideologic pe linia liberală: Forța Dreptei și Partidul Mișcarea Populară. Ultimele sondaje de opinie plasează liberalii în jurul a 22% în intenția de vot, la 13 procente în spatele social democraților. Rivalitatea istorică dintre PSD și PNL a fost uitată odată cu decizia de guvernare comună. Chiar dacă pare una solidă la acest moment, lucrurile nu sunt chiar așa, actuala coabitare politică dintre cele două formațiuni fiind clădită pe un butoi cu pulbere.

Aceleași sondaje de opinie plasează PMP cu 6% în intenția de vot, în timp ce Forța Dreptei se plasează în preferințele românilor la 2%. Unificarea celor două partide în jurul liberalilor ar crește scorul PNL până la 30%, ceea ce ar reduce considerabil avansul social-democraților. Însă pentru o alianță de dreapta solidă construită în jurul PNL ar însemna depășirea unor obstacole. Dacă în cazul partidului lui Ludovic Orban unirea poate reprezenta o chestie de supraviețuire politică, nu același lucru se poate spune și despre PMP care ar avea șanse să treacă de pragul electoral, însă va trebui să se mulțumească cu un rol mic într-o eventuală guvernare PNL-PMP-Forța Dreptei.

Dacă așezăm acest scenariu pe tiparul județului Vrancea, reprezentanții Partidului Național Liberal joacă simultan două roluri: cel de partid aflat la guvernare și partid de opoziție. La cum stau lucrurile în acest moment, organizația liberală din Vrancea nu s-ar opune reîntoarcerii la matcă a Forței Dreptei, însă va avea o serie de condiții draconice pe care le vor transmite și negocia direct cu șefii de la Capitală. Relația de „amiciție” și „coabitare” politică actuală dintre președintele Cătălin Toma și deputatul Ion Ștefan va fi tranșată destul de repede imediat după ce Ludovic Orban va suna din corn și va da adunarea în jurul PNL. Nu același lucru se poate spune și despre organizația județeană a Partidului Mișcarea Populară care, cel mai probabil, va încerca să ducă o negociere „sângeroasă” mânată fiind de cele aproape 6.000 de voturi pe care le-a adunat în județ la alegerile din 2020. Succesul în alegeri, pe plan județean, în eventualitatea unei alianțe PNL-PMP-Forța Dreptei, va depinde foarte mult și de modul în care PSD Vrancea va gestiona campania la nivel local. Prima bătălie în sânul social-democrațiilor vrânceni va avea loc la început de octombrie, atunci când organizația Vrancea va trebui să-și aleagă președintele. În acest caz se prefigurează o luptă pentru putere între actualul președinte interimar Nicușor Halici și primarul Focșaniului Cristi Misăilă. Cel din urmă are șanse mai mici în această bătălie politică având în vedere că nu se bucură de sprijinul larg al șefilor de organizații locale. Există voci care îl plasează pe lista de candidați și pe fostul președinte Marian Oprișan, însă acesta va trebui să reușească mai întâi să reintre în grațiile șefului Ciolacu. Însă jocurile politice de culise ne-au dovedit de fiecare dată că socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg, dar și că politicianul care a primit votul poporului nu reprezintă neapărat interesele cetățeanului.