Echipa PNL – USR PLUS condusă de Cătălin Toma este singura opțiune la Consiliul Județean Vrancea
Nu trebuie să fii un mare vreun mare critic ca să-ți dai seama că în Vrancea nu s-a întâmplat nimic deosebit de 30 de ani încoace. După mai bine de un sfert de veac, județul nostru nu a reușit nici pe departe să-și atingă potențialul economic, lucru care ar fi adus porosperitate pentru toți cetățenii care își duc traiul pe aceste meleaguri. 30 de ani sunt aproape o viață de om, timp în care cei mai tineri dintre noi au crescut și s-au maturizat cunoscând doar un singur om care face legea strâmbă în acest județ: Marian Oprișan. Dincolo de toate promisiunile reșapate la fiecare 4 ani, în Vrancea se duce aceeași viață anostă și lipsită de perspective, întrucât șleahta corbilor din PSD a fost mult prea ocupată să se căpătuiască ei și familiile lor. Nici nu e de mirare că instituțiile publice sunt înțesate de neamuri de toate gradele care nu fac altceva decât să-și schimbe pernele de sub funduri. Iată că acum, pe 27 septembrie, avem încă o șansă (a câta oare?) pe care nu mai avem voie să o irosim. Oricum ar fi, administrația județeană, cu tot ceea ce o definește, adică o un sistem clientelar de-a dreptul odios, trebuie curățată până la tencuială și primenită cu aer nou. Echipa PNL – USR PLUS, avându-l candidat pe senatorul și președintele PNL Vrancea Cătălin Toma, poate face acest lucru. Este mai mult decât necesar să ne acordăm șansa ca democrația reală să ajungă și la noi în județ, este, dacă vreți, timpul să zărim și noi luminița de la capătul tunelului. Câți oare dintre noi, mai tineri ori mai vârstnici, cei care am prins mișcările din 1989, ne-am fi gândit că peste 30 de ani ne vom regăsi în același județ fără perspective, nedezvoltat, în care goana după o slujbă prost plătită ne consumă tot timpul? Cătălin Toma este, desigur, tânăr, dar tocmai acest lucru ar trebui să ne motiveze la vot. Nu mai putem irosi încă 4 ani sub o administrație județeană năclăită de PSD, administrație care a avut o singură durere: aceea în fund de nevoile cetățenilor.
Un spital județean modern poate deveni realitate doar într-o nouă administrație care știe să-și respecte promisiunile
Unul din multele rateuri ale administrației Oprișan este construirea unui spital județean modern, la standarde europene. După fonfleurile aruncate în 28 de ani, pe Marian Oprișan chiar acum l-a găsit graba și interesul pentru un asemenea proiect. Cine să-l mai creadă? Problemele din sistemul sanitar nu mai pot fi ascunse sub preș. Din aceste motive, candidatul PNL – USR PLUS la Consiliul Județean Vrancea vine cu lucruri serioase și perfect pertinente pentru oricine.
„Avem mari probleme în ceea ce privește sănătatea, asigurarea serviciilor medicale în Vrancea și trebuie neaparat, în regim de urgență, să facem toate demersurile pentru a atrage fonduri europene în vederea construirii unui spital județean care să fie la standarde înalte, europene. Vrâncenii merită acest lucru. În acest moment, spitalul județean se află, din păcate, printre primele locuri în clasamentele naționale în ceea ce privește infecția cu viruși. Ceea ce nu reprezintă o mândrie pentru județul Vrancea, ci o urgență în ceea ce privește asigurarea serviciilor medicale de calitate. În perioada următoare, cu votul vrâncenilor, și prin încrederea pe care ne-o vor acorda pe 27 septembrie îmi doresc enorm să rezolv această situație și vă asigur că prin tenacitate, experiență și maturitate politică vom găsi atât resursa financiară cât și pe cea umană care să pună în aplicare acest proiect de suflet”, a spus senatorul Cătălin Toma. Extrem de importantă este implicarea tuturor factorilor de decizie de la nivel județean, lucru de care nu ne mai putem îndoi odată cu venirea senatorului Cătălin Toma la conducerea consiliului județean. Vrâncenii nu au nevoie de planuri și schițe pe hârtie, ci au nevoie de un edificiu modern, dotat cu aparatură de ultimă generație, cu personal medical bine pregătit și care să facă față cu brio provocărilor, personal de care, din fericire, Vrancea și România dispune din belșug.
Apa și drumurile, eterna poveste…
Dacă în anul 2020 unii se gândesc să terraformeze satelitul Pământului, Luna, ori să colonizeze planeta Marte, În Vrancea arhaică, pentru că nu-i putem spune altminteri după mai bine de un sfert de secol sub administrare PSD, lumea vorbește de apă. Probabil că oamenii și-o procurau mai ușor în urmă cu 500 de ani decât acum, când mai marii județului stau toată ziua cu proiectele (mai mari ori mai mici) în gură. Proiecte, neproiecte, cert este că problema apei este departe de a fi rezolvată pe meleagurile Mioriței. Nu numai că nu există apă, ci nu s-au făcut foraje și nu există un plan concret în acest sens. Cum poți să vorbești oamenilor de internet când nu le asiguri o cană cu apă rece? Vestitul proiect cu fonduri europene – VREANCEAQUA – se mișcă precum un melc: peste 14 localități din Vrancea suferă de lipsa apei potabile, nu vorbim de altceva, ca să nu mai spunem că la Adjud apa curge din robinete murdară și plină de impurități.
„În aceste vremuri în care pandemia ne obligă să ne spălăm cât mai des pe mâini, sunt comune întregi și localități din județul nostru care nu au apă curentă. Vorbim despre o administrație PSD care a reușit, din păcate, să lase Vrancea în trecut. Dar sper că în acest moment, prin demersurile pe care le facem, toate aceste nevoi stringente ale cetățenilor pot deveni realitate, pentru că ele nu trebuie să aibă culoare politică și trebuie să fie pentru vrânceni, pentru români, pentru toți cei care își doresc dezvoltarea acestui județ. În ceea ce privește apa, este o mare problemă în județul Vrancea și acest lucru va trebui să fie una dintre prioritățile noastre. Este inadmisibil ca în 2020 să mergi în comuna Dumitrești, sat Lăstuni, să mergi în Sihlea și în alte localități să afli că oamenii nu au nevoie de regenerare urbană, de conectivitate, de wirless, ci au nevoie de apă. Lucrurile acestea trebuie să se oprească și trebuie să rezolvăm acest lucru”, a declarat candidatul Alianței PNL – USR PLUS la CJ Vrancea, Cătălin Toma. Pe lângă lipsa apei potabile, starea drumurilor este o altă problemă rămasă (veșnic) nerezolvată în județul nostru. Multe dintre arterele care se află în administrarea consiliului județean parcă sunt făcute înainte de cucerirea romană: pline de pământ și gropi, acestea fac viața amară conducătorilor auto care le tranzitează. În ciuda promisiunilor sforăitoare făcute de Marian Oprișan, multe dintre aceste drumuri au rămas în părăsire deși în visteria județului erau destui bani pentru a fi reabilitate și modernizate. Mai mult, sub conducerea PSD, consiliul județean nu a reușit nici măcar să acceseze fondurile alocate de la Uniunea Europeană, procedând exact ca în străvechea zicătoare „Și la pomană ești prost”.
„Drumurile lasă mult de dorit. Avem drumuri județene de pământ, avem drumuri județene „la pământ”, ceea ce înseamnă o lipsă totală de activitate în toți acești ani de PSD. Consiliul județean trebuie să fie deschis către o practică unitară și către transparența banului public. Tot ce s-a întâmplat până acum trebuie să înceteze, și vorbim aici de presiuni, abuzuri și alocări discreționare de fonduri. Vrâncenii doresc uși deschise, doresc ca atunci când merg la primărie primarul să le spună adevărul. Funcționarii primăriilor, ai consiliului județean să fie în slujba lor, să le dea un sfat, nu să facă grimase și să le facă necazuri în continuare”, a mai declarat senatorul liberal Cătălin Toma.
În concluzie, spre deosebire de practicile PSD, care distribuit fondurile discreționar, pe bază de cine are ochii mai roșii, Guvernul Ludovic Orban a avut în vedere toate localitățile din țară, indiferent de culoarea politică a primarilor, fiind pentru prima dată când fiecare administrație locală în parte a primit bani din fondul de rezervă pentru echilibrarea bugetelor locale.
Un proiect integrat marca PNL menit să rezolve problema transportului de călători în județ
Pe fondul haosului care domnește în Vrancea în ceea ce privește transportul de călători, senatorul Cătălin Toma, candidat la funcția de președinte al Consiliului Județean Vrancea, vine cu o idee concretă menită să regleze disfuncționalitățile din acest domeniu. Este vorba despre un proiect integrat din care ar urma să facă parte toate cele 73 de localități din județul nostru. Pe lângă alte aspecte, se are în vedere și realizarea unui transport separat al elevilor de acasă la școală și înapoi. Mai mult decât atât, proiectul are la bază principiul echității și dizolvarea sistemului clientelar nășit de PSD în ceea ce transportul persoanelor în Vrancea.
„În acest moment este un adevărat haos în ceea ce privește transportul persoanelor în județul nostru. În timp ce în lume se vorbește despre autobuze fără șoferi, în Vrancea am avut o administrație fără conducător, ceea ce a dus la tot felul de necazuri în ceea ce privește transportul de călători. Ce ar fi să vorbim acum, în pandemie, despre un transport separat al elevilor? O idee care poate fi pusă în practică fără probleme. Nu putem spune copiilor să nu se atingă în clase, să nu se întoarcă unii la alții, iar de la ieșirea din școală până acasă, când se urcă cu părintele de mână în autobuz, să nu știm ce se întâmplă cu ei și să se întâmple tot soiul de tragedii. Un proiect integrat pentru cele 73 de localități poate avea ca subiect, și vă asigur că voi face demersuri în acest sens, pentru sistemul de transport public. Trebuie să gândim eficient, să avem posibilitatea de a crea rute care să transporte cetățeni dar nu pe interese clientelare, așa cum se procedează acum”, a precizat senatorul Cătălin Toma.
Viticultura și turismul viticol din Vrancea vor fi relansate de PNL printr-o serie de măsuri cu adevărat revoluționare
Sub viitoarea administrație județeană condusă de liberali viticultura va căpăta o atenție deosebită, cu atât mai mult cu cât senatorul Cătălin Toma provine, așa cum știm cu toții, dintr-o importantă zonă viticolă a județului, Jariștea. Este păcat că, dincolo de vorbe, producătorii din Panciu, Odobești, Cotești și din alte zone au fost lăsați de izbeliște de actuala conducere a consiliului județean. Nu vorbim aici de măsuri care sunt luate la nivel central, de legi, ci de un sprijin acordat celor care se ocupă de străvechea artă a cultivării viței-de-vie și a producerii vinului. Din podgoriile vrâncene, care ocupă 15% din totalul la nivel național, s-au născut soiuri precum Tămâioasă Românească, Crâmpoșie, Șarbă (soi creat pe dealurile care poartă numele acestui soi de viță-de-vie), Fetească Neagră de Cotești, Galbenă de Odobești, Muscat Ottonel și așa mai departe. După Revoluție totul s-a transformat într-un haos generalizat iar an de an, suprafețele viticole au avut de suferit în loc să fie expuse și valorificate la adevărata lor valoare. În loc să vorbim despre vinuri de calitate, pe cei mai mulți producători îi macină grija de cum vor reuși să-și vândă producțiile de vin.
„Trebuie să suflăm praful așezat pe acest potențial, peste această zestre pe care ne-au lăsat-o strămoșii. În acest moment viticultura reprezintă o mare greutate, nu mai reprezintă o mândrie. Înainte, când veneai în Vrancea și te întâlneai cu un podgorean, acesta spunea că are Otonel, Muscat Hamburg etc, lucruri care acum nu se mai întâmplă. Acum auzi ceva de genul „am o vie și e pârloagă”. Nu trebuie să mai facem acest lucru, să continuăm această delăsare totală pentru viticultura din Vrancea. Cum trebuie să facem? În primul rând trebuie să fim uniți, să sprijinim structurile asociative și, cel mai important lucru, să stăm de vorbă, să ne așezăm la masa dialogului. Eu, în calitate de președinte al Consiliului Județean Vrancea, îmi doresc foarte mult să chem la masa dialogului toți factorii de decizie în acest sens, pornind de la guvern și până la ultimul viticultor. Trebuie să înțelegem că doar împreună putem salva ceea ce ne-au lăsat strămoșii noștri. Podgoriile din Vrancea reprezintă o comoară care trebuie valorificată pentru noi și generațiile care vor veni”, a punctat candidatul liberal la CJ Vrancea, Cătălin Toma.
Aceeași mare problemă o întâlnim și în ceea ce privește turismul viticol, o oportunitate extraordinară pentru dezvoltarea Vrancei din acest punct de vedere, de atragere de fonduri europene și sume importante la bugetul local. Din nefericire pentru noi toți, PSD nu a reușit mai mult decât să arunce, printre altele, 100.000 de euro pe un așa-zis drum al vinului, proiect care s-a concretizat în niște indicatoare plantate la marginea drumului. De altfel, pentru că tot suntem la capitolul drumuri, cele care ar trebui să ghideze potențialul turist către zone de interes, cum ar fi de exemplu hrubele lui Ștefan cel Mare de la Panciu, sunt făcute praf, destinate, parcă, să alunge călătorii în loc să-i atragă. Viitoarea administrație liberală a găsit însă o soluție viabilă pentru reinventarea turismului viticol în Vrancea, soluție care constă într-un proiect finanțat din bani europeni. Viitorul proiect presupune înglobarea localităților care au sau fac parte dintr-o podgorie, modernizarea drumurilor și crearea unui adevărat traseu al vinului. Astfel, pe lângă vizitarea hrubelor de la Panciu, a beciurilor de la Odobești, a diferitelor crame unde pot afla cum ia naștere vinul, turiștii pot poposi în locații special amenajate în care au posibilitatea de a urmării meșterii tradiționali cum fabrică, de exemplu, o budană.
„Dacă mergem în Vrancea și întrebăm oamenii despre drumul acesta al vinului vor spune că există niște indicatoare la marginea drumului care la acest moment mai sunt sau nu. Ei bine, aceste indicatoare străbat niște drumuri județene de tot râsul, aflate la pământ. Din fericire ele pot fi reabilitate pentru a ne transporta, a ne deschide drumul, către hrubele de la Panciu, către Beciul Domnesc de la Odobești, către podgoriile vrîncene care pot genera venituri suplimentare, pot genera un turism viticol. Și pentru acest lucru îmi doresc să fac un proiect integrat, pentru că majoritatea localităților din Vrancea au contact, sub o formă sau alta, cu acest proiect: fie au un obiectiv important, fie că au o podgorie sau fac parte dintr-una, fie sunt meșteșugari (câți dintre noi mai știu ce înseamnă dogărie, cum se face un butoi, o budană, ce-i acela un potbal). Lucrurile acestea trebuie să reapară în vocabularul nostru pentru că fac parte din moștenirea pe care am primit-o de la înaintași. Viticultura suferă și pentru că familiile din Vrancea nu mai au resursele necesare pentru a sprijini acest sector deosebit de important pentru dezvoltarea județului. Acum 10 ani vorbeam despre 100.000 de vrânceni care aveau ca sursă de venit viticultura iar în acest moment mai există doar 10.000 de producători autorizați”, a precizat senatorul Cătălin Toma. (Material realizat de SC Media Factory Concept SRL, la comanda PNL Vrancea. Cod mandatar financiar: 21200012)
