Președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, și-a pierdut recent calitatea de „urmărit” într-un dosar penal instrumentat de procurorii anticorupție. Informația a fost lansată ieri în spațiul virtual de către LuJu, care a publicat inclusiv o poză cu o comunicare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a corupției. Potrivit documentului, Oprișan a aflat pe 18 iunie că în data de 15 iunie a fost pronunțată o soluție de clasare într-un dosar deschis în 2014. Aici se arată că „în privința dumneavoastră au fost autorizate măsurile de supraveghere tehnică prevăzute la articolul 138 litera a, c și d din Codul de procedură penală și amânată aducerea la cunoștință, până la terminarea urmăririi penale”.

Sursa Foto: LuJu

Interpretarea LuJu este aceea că „Oprișan a fost monitorizat și anchetat într-un alt dosar de care nu a avut habar”, ceea ce e corect până la urmă. Pentru că de regulă cei monitorizați nu prea știu (teoretic) că telefoanele le sunt ascultate sau că sunt urmăriți. O altă interpretare a publicației online e aceea că non-stop, timp de 6 ani, lui Oprișan i-ar fost interceptate convorbirile și comunicările, ar fi fost supravegheat video, audio sau prin fotografiere, dar și că ar fi fost localizat sau urmărit prin mijloace tehnice (conform articolului 138 la care se face referire în ordonanța DNA). Cu toate acestea, este greu de crezut că în realitate vreo instanță ar fi putut autoriza interceptări sau alte mijloace de supraveghere pe numele aceleiași persoane 6 ani la rând, fără a exista vreo probă care să contureze indiciile săvârșirii vreunei infracțiuni. Or, cum în dosar s-a pronunțat clasarea, este de bănuit că Oprișan „nu a picat” pe interceptări sau alte măsuri de supraveghere. Posibil ca Marian Oprișan să aibă mai multe detalii, însă cel puțin nouă nu ne-a răspuns la telefon, pentru a ne lămuri împreună care a fost scopul și metodele folosite de DNA. Ceea ce știm sigur este că, la începutul acestui an, cu ocazia Conferinței Partidului Social Democrat Vrancea, în cadrul căreia Oprișan a fost reales președinte al filialei județene, acesta făcea referire la un alt dosar penal. Nu era vorba nici despre cel de mai sus și nici despre „Dosarul Căprioara”, în care fusese trimis în judecată în iunie 2006 și achitat în februarie 2015 pentru abuz în serviciu, de fals şi uz de fals. Pentru că, după cum chiar Oprișan relata acum câteva luni, era vorba despre o soluție într-o cauză în care fusese anchetat 5 ani. „Să îmi aduceți aminte să vă pun la dispoziție clasarea, adică scris negru pe alb că familia Oprișan a făcut o casă în mod cinstit, corect și fără niciun fel de fraudă”, declarat Marian Oprișan în februarie.

În cea mai recentă ordonanță care îl privește pe Oprișan se mai arată și că – potrivit LuJu – ancheta împotriva acestuia a fost condusă de procurorul Călin Nistor, șef secție în structura centrală, numit prin delegare până în septembrie anul acesta. Procurorul Nistor a fost în trecut chiar şef interimar al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, dar și şef la Serviciul Teritorial Anticorupţie Piteşti. Este același Nistor care a instrumentat dosare de corupţie cu inculpați celebri: baronul PSD de Argeş Constantin Nicolescu, omul de afaceri Cornel Penescu, fostul primar din Craiova Antonie Solomon (fost PSD, la arestare membru PDL), fostul deputat Ilie Morega (PSD, PNL), fostul secretar de stat la Ministerul Economiei Ionel Manțog (PDL) și lista poate continua.