De la 1 septembrie, viile și livezile din Vrancea nu mai beneficiază de protecția oferită de Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, după ce Ministerul Agriculturii a anunțat oprirea activității din lipsa fondurilor necesare pentru acest an. Măsura, care vine cu o lună și jumătate înainte de finalizarea sezonului agricol, a stârnit îngrijorare în rândul viticultorilor și pomicultorilor din regiune, care se tem de posibile pierderi cauzate de fenomene meteorologice extreme.

Acesta a subliniat că decizia de oprire a intervențiilor cu rachete antigrindină lasă fermierii vulnerabili în fața unor eventuale furtuni severe, în contextul în care aceștia se confruntă deja cu efectele secetei și ale dificultăților economice.

În Vrancea, zone precum Panciu au fost grav afectate în trecut de căderi de grindină, care au cauzat pagube imense. Reprezentanții fermierilor amintesc că firmele de asigurări evitau să încheie polițe pentru podgoria Panciu din cauza riscului ridicat de daune.

Ionuț Lazăr, director de program la Unitatea Antigrindină din Vrancea, a avertizat că oprirea funcționării sistemului poate duce la pierderi semnificative pentru agricultori. „Ca urmare a unei adrese a Ministerului Agriculturii prin care eram înştiinţaţi că nu au fost identificate fondurile necesare finanţării în continuare a sistemului antigrindină, începând cu data de 1 septembrie am intrat în conservare şi pază, cu o lună şi jumătate mai devreme decât ar fi fost normal. Oprirea sistemului la acest moment prezintă un risc major. Având în vedere că plantaţiile de viţă-de-vie şi livezi nu sunt recoltate, iar temperaturile actuale sunt destul de ridicate pentru această perioadă, există în continuare riscul dezvoltării unor formaţiuni noroase cu potenţial de grindină, ceea ce ar putea duce la calamitarea culturilor nerecoltate la acest moment. Aceste culturi rămân expuse fenomenelor meteo extreme”, a declarat pentru Agerpres Ionuț Lazăr, adăugând că sistemul a fost un instrument esențial în protejarea recoltelor timp de 15 ani.

Decizia de a opri activitatea unităților antigrindină a fost influențată, în parte, de protestele fermierilor din ultimele luni, dar și de considerente economice. Totuși, specialiștii subliniază că pagubele potențiale rezultate în urma căderilor de grindină ar putea depăși costurile menținerii sistemului în stare operativă.

În timp ce ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a afirmat recent că sistemul antigrindină este valoros și că investițiile vor continua, el a subliniat că utilizarea rachetelor pentru stimularea precipitațiilor este eficientă doar în anumite perioade ale anului, cum ar fi toamna și primăvara. Aceste declarații vin în contextul în care fermierii se confruntă cu incertitudinea și riscurile climatice crescute, fără protecția oferită de rachetele antigrindină.