Îndrăznește să fii informat!

vineri, 7 februarie 2025

URMĂREȘTE-NE PE:

Îndrăznește să fii informat!

More
    spot_imgspot_img
    AcasăActualitateRolul imaginii în cărțile cu și despre Focșani – Scurtă radiografie

    Rolul imaginii în cărțile cu și despre Focșani – Scurtă radiografie

    Despre istoria pe larg a orașului Focșani ori anumite segmente ale acestuia s-au publicat zeci de cărți, reviste, dări de seamă, buletine, anuare, statute și albume. Imaginea, această Cenușăreasă a istoriei, destul de rar a fost studiată și pusă în valoare potrivit dictonului – o imagine face cât o mie de cuvinte. Așadar, vă propun o abordare inedită, o călătorie printr-o serie de lucrări despre capitala județului Vrancea și modul în care autorii lor s-au raportat la imagini.

    Istoricul Orașului Focșani, Dimitrie Caian, Focșani, 1906 – Cartea lui Caian, premiată de Academia Română la un an de la lansare, are un mare merit, acela de a fi prima carte majoră care deschide drumul cercetării istoriei orașului nostru. Din punct de vedere imagistic, volumul este unul modest cu doar vreo 5 imagini frumoase, de bună calitate, dar fără prea mare valoare documentară. Deși cam toate edificiile ce apar în aceste imagini au fost demolate valoarea lor este mică deoarece Caian a a pus în volum numai clădiri foarte importante. Ori primăria a fost pozată de n ori. Istoricul Orașului Focșani a fost scris un pic pe grabă deoarece autorul lui a dorit să îl lanseze cu ocazia jubileului de 40 de ani a Regelui Carol. Totuși, nu cred că acesta a fost neapărat motivul pentru care cartea nu are mai multe imagini, mai valoroase. Pur și simplu cred că pentru Caian fotografia era încă la stadiul de… Cenușăreasă.

    Însemnări cu privire la orașul Focșani, I. M. Dimitrescu, București, 1931 – Din secolul XX aceasta este cartea cea mai relevantă dpdv imagistic. Foarte bogat ilustrată, peste 60 de imagini, micuța carte conține în primul și-n primul rând nenumărate portrete ale unor focșăneni importanți în epocă. Fără aceste chipuri de altădată, scoase la lumină de Dimitrescu, istoria urbei noastre ar fi fost mult mai săracă. Iar aici se vede că autorul este în primul rând ziarist. Știe că imaginea vinde, știe să o așeze în pagină, știe să menționeze autorul fotografiei acolo unde acesta se cunoaște. Preferatele mele? Portretele lui Hagi Apraham Ferhat și Altân Agemu, mari negustori ai secolului XIX. Din păcate, pentru memoria vizuală focșăneană nicio carte nu s-a mai ridicat la nivelul acesteia până la finele veacului.

    Patrimoniul Public și Starea Economică a Județului Putna, Dimitrie Rusu, Focșani, 1934 – Greu de găsit, după câte știu doar la bibiloteca județeană. Relativ puține fotografii, dar de bună calitate. Dacă nu mă înșeală memoria, de aici provine una dintre cele mai valoroase imagini din cele tipărite în vechile cărțile despre Focșani – sediul Liceului de Fete pe vremea când funcționa în casa Guriță.

    La Troița Profesorului Ștefan Longinescu, București, 1934 – Apărută la câțiva ani de la moartea lui Longinescu, cărțulia a fost editată de foști studenți ai profesorului universitar originar din Focșani. Doar zece imagini, de bună calitate și bine puse în valoare, de regulă pe toată pagina. Chiar dacă sunt legate strict de procesiunea funerară, imaginile reprezintă un mic crâmpei de istorie. Mai mult, cea mai valoroasă dintre imagini ne prezintă casa în care Longineștii s-au născut, fotografie cu atât mai mai importantă cu cât aceasta a fost, în mod evident, demolată.

    Istoricul Școalei Primare Nr. 2 de Băieți din Focșani, Theodor Rădvan, Focșani, 1931 – Scris cu prilejul implinirii centenarului, istoricul are câteva imagini de bună calitate. Spre deosebire de anuare care sfârșesc prin a fi lungi și plictisitoare înșiruiri de date staitistice, volumul de față este mai prietenos cu cititorul, asta și prin imaginile cu directorii care au condus de-a lungul timpului școala, respectiv cu variile sigilii pe care unitatea de învățământ le-a avut. Sigilii de școală… alte vremuri, nu-i așa?

    Siluete Focșănene, I Grădinaru, Focșani, anii 1930 – O inedită broșură cu câteva zeci de caricaturi ale mai marilor zilei, în bună măsură din magistratură. La vremea când a fost publicată broșura chipurile erau bine cunoscute, astăzi doar o mână de oameni pasionați de istoria orașului mai știu de aceste…siluete.

    Monografia Județului Putna, Focșani, 1943 – Volum foarte bogat ilustrat, peste 100 de imagini de o calitate relativ bună. Dacă cele din județ sunt tipărite în premieră nu la fel stau lucrurile cu cele de Focșani. Dintr-o duzină de imagini cu orașul circa jumătate sunt preluate din I. M. Dimitrescu – Însemnări. Celelalte sunt rezonabile ca valoare documentară. Se remarcă sediul Laboratorului de Igienă, o clădire modernistă, stil arhitectural ce nu a pătruns aproape deloc în Focșani.

    Milcovia, Anul II, Volumul 1, Focșani, 1931 – Revistă de studii, conține câteva ilustrații, implicit pe Focșani. Imaginile sunt inedite, toate fiind publicate prima dată aici.Totuși, ca valoare documentară nu sunt atât de valoroase, cele trei edificii – Banca Economia – Primăria – Poșta, fie au tot fost imortalizate, fie mai există și astăzi.

    Călăuza Orașului Focșani, Al. Rădulescu, Focșani, 1932 – Scrisă de profesorul și, mai ales, geograful Rădulescu, Călăuza are și ea circa 20 de imagini. Chiar dacă nu sunt puse foarte bine în valoare, este de apreciat că Rădulescu vine cu noutăți. Aproape toate imaginile sunt publicate în premieră, fiecare având menționat autorul – Koroschetz, Braun sau chiar Rădulescu. Cam jumătate dintre ele au valoare documentară. Preferata mea – grup de focșăneni pozați în fața bustului lui Nicolae Filipescu cu ocazia dezvelirii acestuia. Unde o fi ajuns clișeul?

    Iconografie Medico-Farmaceutică Putneană-Vrânceană, Virgil și Valeria Paragină, Focșani, 1995 – Volum bogat ilustrat, cu zeci de chipuri de doctori din diverse specializari. Din păcate marea mojoritate nu fac parte din ceea ce numim “Focșanii de altădată”. Totuși, volumul are un merit, imagistic vorbind. Autorii publică trei imagini din arhiva farmacistului Arthur Stenner cu un vârf de lance constând în interiorul locuinței acestuia. Un singur interior de locuință încă și mai spectaculos se mai cunoaște în toată istoria vizuală a Focșaniului – casa Oravetz. Întâmplător sau nu…tot farmacist.

    Focșani, File din Istoria Comerțului, Ștefan Neagu, Focșani, 2010 – După o secetă de cărți în care cititorii să descopere imagini cu vechiul oraș, secetă întinsă pe câteva decenii, cartea lui Neagu are meritul de a fi printre primele care publică cărți poștale de la începutul veacului trecut. Și sunt tipărite color. Dar doar atât. Dacă pentru Caian imaginea era Cenușăreasa, pentru Neagu imaginea nu are valoare de document, nu este cercetată, ci doar trântită în carte. Nu rețin nicio imagine cu valoare documentară.

    Focșanii, O istorie în date și mărturii, Cezar Cherciu, Focșani, 2010 – Volumul lui Cherciu este relativ bine ilustrat, dar locul unde sunt trimise fotografiile denotă modul de raportare al autorului la ele. Așadar, cele mai multe sunt trimise în Anexe. Ca și Neagu, Cherciu nu studiază fotografia, nu vine cu informație extra la imagine, se mulțumește doar să o publice. Ce-i drept, o pune în valoare, o pune pe o hârtie mai bună, dar în final rezultatul este modest. Vizual, cel puțin o imagine are valoare de document. Magazinul Dunărea făcut pe scheletul Magazinului La Papagal.

    Focșanii de altădată, O istorie ilustrată, Sorin Tudose, București, 2015 – Coincidență de nume. Glumesc. În acest caz nu mai vorbim de o carte bogat sau sărac ilustrată, ci de un întreg album dedicat vechiului oraș. Primul volum unde imaginea este regina balului, informația scrisă fiind secundară. Peste 350 de imagini atât cu orașul, cât și cu focșăneni, personalități și anonimi deopotrivă. Fotografii spectaculoase făcute de nemți în primul război mondial, fotografii de familie unicat cu fațade de magazin, case particulare ori instituții mai puțin pozate. Legende foto cu informații precum anul aproximativ la imaginii, autorul, istoricul imobilului ori localicalizarea acestuia în cazul în care el nu mai există fizic. Descriere arhitecturală pentru o serie întreagă de obiective. Un mic minus – unele imagini mai puțin valoroase au prins mai mult spațiu și viceversa.

    Elita Unionistă din Focșanii Unirii, Dan Nichita, Silvia Vrînceanu Nichita, Iași, 2020 – Primul volum al soților Nichita inițiază un drum de cercetare unde linia de demarcație între carte și album este foarte subțire. Practic autorii pun pe picior de egalitate informația scrisă cu informația vizuală. Fiecare dintre capitole, dintre povești și istorioare sunt însoțite de imagini care mai de care mai inedite. Prima carte care îmbină armonios imagini din Focșanii de altădată, din comunism și din prezent. Primul volum unde case importante ce au fost demolate sunt reconstitute digital pe baza planurilor. Ca și la Dimitrescu, și la Silvia se vede ochiul de ziarist.

    Oravetz, Povestea Ilustrată a unui brand focșănean, Sorin Tudose, București, 2021 – La fel ca în cazul Ștefan Longinescu și aici vorbim de un subiect de nișă – povestea în imagini a unei singure familii. Volumul conține câteva zeci de imagini iar ca noutate absolută sunt imortalizate o serie întreagă de obiecte ce au aparținut Oravetzilor – tacâmuri, un recipient farmaceutic, o ceașcă pe care se află chiar chipul proprietarului – sunt doar câteva dintre ele. Tot la capitolul noutate absolută este introducerea fotomontajului, lucru vizibil încă de pe copertă. De altfel, este singura lucrare dedicată Focșaniului care folosește acest procedeu.

    Prin Focșaniul Cosmopolit, Dan Nichita, București, 2022 – După ce a făcut o bijuterie vizuală împreună cu soția sa, Dan Nichita…recidivează. De data aceasta singur. Cu experiența primei cărți, dar și cu o dezvoltare a gustului pentru imaginea de calitate, Nichita face o carte și mai bună decât precedenta. Scoate la lumină portrete de mari focșăneni pe care nimeni nu le mai știa, aduce în atenția cititorilor cea mai frumoasă fotografie a casei Pruncu-Guriță, azi ruină în curtea liceului Cuza. La fel ca la prima carte și chiar mai mult, fiecare poveste este ticsită de imagini, iar acestea sunt dintre cele mai variate. De la fotografii portret și tablouri la reclame și anunțuri de ziar, de la pietre funerare și obiecte la haine și imobile. De departe cel mai reușit melanj grafic. Ca noutate absolută – introducerea codului QR prin care cititorii primesc ca bonus material care nu au mai încăput în carte.

    Viitoare certe titluri – Albumul dedicat fotografului Franz Koroschetz, la care lucrez și care va apărea anul acesta, o să fie complet diferit de cele două albume precedente. Dincolo de nenumăratele fotografii publicate în premieră, de imagini de care nici Koroschetz nu mai știa, de descoperirile fabuloase pe care le-am făcut în cadrul cercetării albumul vine cu o serie de nouătăți grafice. Prima carte cu și despre Focșani în care este folosită…inteligența artificială. Și nu numai. La rândul său, Dan Nichita reeditează prima sa carte. Spune că vrea să o aducă la nivelul celei de-a doua care, într-adevăr, e mai bună. Are noi povești, noi imagini, dar și găselnițe vizuale care nu s-au mai folosit niciodată. 2024 și 2025 sunt anii ce vor completa puținele titluri valoroase despre Focșanii de altădată. Tic Tac, Tic Tac!

    Concluzii

    Pe perioada regalistă foarte puține cărți ne arată vechiul Focșani și oamenii săi. De fapt, dacă scoatem din discuție Însemnările, cam singura carte de epocă oarecum accesibilă, rămânem cu aproape…nimic. Să zicem că la vremea respectivă “Focșanii de altădată” ar fi însemnat orașul de cel puțin 50 de ani în urmă, deci undeva binișor înainte de 1900, timp în care fotografia de exterior era extrem de rară. Dar chiar și așa, tot ar fi trebuit să fi avut mai multă informație vizuală de atunci.

    Pe perioada comunistă este un vid cauzat de regim. Era exclus să spui ce frumoase erau casele Focșaniului când mai marii zilei le demolau pentru a face blocuri.

    Pe perioada postdecembristă. Orașul este aproape complet schimbat dpdv arhitectural, elitele de altădată uitate, nevoia de recuperare vizuală este mare și urgentă, dar primii autori sunt oameni formați în comunism sau poate…deformați de comunism. Nu au simț estetic, nu pun preț pe imagine. Pentru ei fotografia este în cel mai bun caz un apendice. Din fericire, apare o nouă generație de cercetători care redau orașului bijuterii vizuale. Soții Nichita și cu mine.

    Ce consider eu că face o imagine să fie valoroasă, ce îi dă valoare de document. De exemplu, cele mai multe fotografii de epocă cu Teatrul Pastia sunt frumoase, dar nu au valoare documentară. Fiind o clădire atât de elegantă, monumentală a fost pozată de nenumărate ori. Mai mult, slavă cerului, există și-n prezent. O imagine cu valoare de document ar fi cu Maiorul Gh. Pastia în fața Teatrului, la inaugurare. Există așa ceva? După știința mea nu. O altă imagine documentară ar fi Teatrul Lupescu. Nu se cunoaște public nicio imagine cu acest edificiu. Așadar, imaginile document sunt cele care aduc în lumina reflectoarelor, în atenția publicului pentru prima dată un portret de mare focșănean, un eveniment ori un edificiu demolat. Cele care fac lumină. Iar din acest punct de vedere până astăzi 5 cărți onorează memoria Focșaniului de altădată. Întâmplător sau nu, niciuna nu este realizată la Focșani. (Sorin Tudose, fost ziarist, autorul celor două albume ilustrate despre Focșaniul vechi: „Focșanii de altădată” și „Povestea Ilustrată a unui Brand Focșănean – Oravetz”)

    spot_imgspot_img
    HAI PROMOHAI PROMO

    ARTICOLE SIMILARE

    ULTIMA ORĂ Arde o casă în comuna Măicănești

    Două autospeciale de stingere de la Punctul de Lucru Vulturu și SVSU Măicănești intervin...

    Deputatul PNL Dragoș Ciobotaru: „Cheia bugetului din acest an sunt investițiile”

    Într-o postare pe pagina sa de socializare, deputatul și președintele PNL Vrancea, Dragoș Ciobotaru,...

    Mașina unui tânăr, atacată cu bâte și răngi la un semafor. Cine sunt agresorii

    Mai mulți indivizi s-au năpustit, marți seara, cu bâte și răngi asupra mașinii unui...

    Salariul de bază minim brut pe ţară, actualizat în funcţie de rata inflaţiei şi de productivitatea muncii

    Guvernul a stabilit, joi, prin hotărâre, că salariul de bază minim brut pe ţară,...

    ARTICOLE POPULARE

    Pietonul lovit mortal de mașină la Buzău este Vlad Ciușleanu, fostul patron al clubului Javu din Focșani

    Potrivit ultimelor informații, pietonul de 40 de ani care și-a pierdut viața aseară la...

    Bărbat accidentat mortal de un tren InterRegio

    Un bărbat în vârstă de 50 ani a fost accidentat mortal, luni, de trenul...

    ULTIMA ORĂ Accident grav la Mărășești! Patru autovehicule implicate! Traficul este blocat!

    UPDATE (17.00) Din primele cercetări, polițiștii au stabilit că un bărbat de 66 de...
    × Trimite știrea ta!