Scenariu în cazul unui cutremur de peste 7 grade: ce clădiri vor fi afectate în Focșani și ce măsuri vor fi luate

0
4716

Focșaniul se pregătește să aibă un plan mai mult sau mai puțin actualizat pentru analiza și acoperirea riscurilor de pe raza municipiului. Planul va fi discutat și votat în ședința de vineri a Consiliului Local Focșani, în document fiind analizate „riscurile potențiale identificate la nivel de municipiu, măsurile și resursele necesare pentru managementul riscurilor respective”. Riscurile sunt aceleași ca în multe zone ale țării: incendii, inundații, epidemii sau epizootii, chiar accidente majore pe căile de comunicații rutiere sau feroviare, la care se adaugă cutremurele, care sunt – că vrem sau nu vrem – aproape o carte de vizită a județului nostru. „Seismele, cu epicentru în Vrancea, au origine tectonică, fiind provocate de deplasările blocurilor scoarței sau alte părți superioare ale învelișului, în lungul unor falii formate anterior sau în lungul unora foarte adânci. Cutremure devastatoare, cu magnitudinea cuprinsă între 7 și 8 grade pe scara Richter, s-au înregistrat în 8 octombrie 1620, 9 august 1679, 12 iunie 1701, 13 mai 1738, 6 aprilie 1790, 26 octombrie 1802, 14 noiembrie 1829, 28 ianuarie 1838. În secolul al XX-lea, cele mai semnificative evenimente au avut loc la 25 mai 1925, 10 noiembrie 1940 – care a distrus aproape în întregime orașul Panciu, având magnitudinea de 7,4 grade, 4 martie 1977 – cu magnitudinea de 7,2 grade, 30 august 1986 cu magnitudinea de 7 grade, 30 și 31 mai 1990 cu magnitudinea de 6,9 respectiv 6,4 grade. Analiza factorilor de risc la nivelul municipiului Focșani trebuie să țină cont în mod prioritar de faptul că cea mai importantă zonă seismică din România se află în zona Vrancea”, se arată în Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor (PAAR) al Municipiului Focșani.

Tot aici se arată că zona seismică Vrancea „este o sursă activă și persistentă de cutremure de pământ. În zona Vrancea există și focare seismice care produc cutremure de pământ normale, intracrustale, cu adâncimi mai mici de 60 km”. Totodată, în PAAR se arată și că s-a făcut o analiză a riscului seismic, care nu e foarte liniștitoare. E adevărat, nu chiar totul s-a potrivit până acum, dar paza bună trece primejdia grea. „Există probabilitatea de 90% ca în regiunea seismică Vrancea să se producă un cutremur de pământ cu magnitudinea maximă de cel puțin 7,5 grade pe scara Richter, în perioada anilor 1999 – 2011. Localitatea Focșani este inclusă în zona A de intensitate maximă. În urma producerii unui cutremur cu magnitudinea de 7,3 pe scara Richter, în municipiul Focșani se prognozează a se produce următoarele situații de urgență:

  1. 30 de case particulare în partea de nord-vest a municipiului pot fi avariate în proporție de 60-70% pe străzile: Tăbăcari, Cărăbuș, Contemporanul;
  2. 6 blocuri luate în evidență ca predispuse la prăbușire pe bulevardul București și strada Unirea Principatelor, concretizate în planul la cutremur;
  3. 15 case de paiantă din cartierul Mîndrești pot fi avariate în proporție de peste 70%;
  4. 3 obiective sociale pot fi afectate în proporție de 70% – Școala Generală Mîndrești, Grădinița Mîndrești, și în proporție de 90% – Căminul Cultural Mîndrești”, se arată în PAAR.

În PAAR se precizează că alarmarea populației despre pericolul creat se face prin sirenele electronice la Casa de Cultură, Direcția de Dezvoltare Servicii Publice, Electrica și Blocul L1. Există și o schemă de alarmare la dezastre, care prevede că, „în cazul primirii informațiilor despre iminența producerii unei situații de urgență ce afectează municipiul Focșani, primarul ordonă alarmarea localității atât prin sistemul de alarmare al protecției civile, clopotele bisericilor din Parohia municipiului, cât și prin alte mijloace de alarmare cum sunt fluiere, claxoane etc”. Există și o schemă:

schema alarmare - Scenariu în cazul unui cutremur de peste 7 grade: ce clădiri vor fi afectate în Focșani și ce măsuri vor fi luate

În cazul unui cutremur puternic, cele mai multe atribuții le are Comitetul Local pentru Situații de Urgență: întreruperea alimentării cu energie electrică, asigurarea pazei și ordinii în zona calamitată, combaterea panicii, evaluarea pierderilor și distrugerilor, introducerea măsurilor de profilaxie și igienă sau a carantinei (la nevoie), informarea CJSU asupra măsurilor luate și a evoluției fenomenului, întocmirea și transmiterea raportului sinteză la CJSU în termen de 10 zile de la producerea fenomenului. Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență are ca atribuții pregătirea și ducerea acțiunilor pentru salvarea răniților, acordarea primului ajutor medical și transportul acestora la spital, deblocarea căilor de acces, dărâmarea clădirilor care amenință cu prăbușirea, consolidarea clădirilor avariate, scoaterea și înhumarea morților, precum și alte măsuri impuse.

Ca resurse umane, în Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor se arată că la SVSU avem pregătite 31 de persoane cu patru mijloace de transport și un utilaj, serviciile profesioniste pentru situații de urgență (probabil ISU Vrancea) – 60 de persoane cu trei autospeciale de stins incendii, descarcerare și salvări de la înălțimi, două autoturisme transport și o echipă de căutare-salvare, la Poliția municipiului Focșani – 24 persoane cu 6 autoturisme transport și 2 autospeciale, IJJ Vrancea – patru grupe de jandarmi, 2 autospeciale și 2 autoturisme de transport, Filiala de Cruce Roșie Vrancea – 4 asistente medicale și o autosanitară, MapN – un pluton de intervenție, două autovehicule de transport, două utilaje, o autosanitară, Spitalul Județean – 86 medici și asistenți, 8 autosanitare, două echipe mobile antipandemice, Administrația de drumuri și poduri Vrancea – 2 specialiști ingineri-tehnici, 16 personal auxiliar, patru autovehicule și basculante transport, trei utilaje, Distribuția de energie electrică Vrancea – 2 autospeciale de intervenție, 9 persoane de specialitate, iar Direcția de Dezvoltare Servicii Publice – patru autovehicule și basculante de transport cu remorci, 2 utilaje, 12 instalatori, mecanici, excavatoriști, buldozeriști. Pe lângă utilajele și mijloace auto de mai sus, se ia în considerare în Plan și preluarea altora, dacă e necesar, de la CUP, ENET, DDSP și CUP Salubritate.

Același Plan ia în calcul și faptul că, în cazul unor dezastre, există riscul ca unele persoane să fie sinistrate și să aibă nevoie de spații de cazare. Pe hârtie, sunt 6 unități de învățământ disponibile, cu o capacitate totală de cazare de peste 1.700 de persoane. Cele mai multe ar fi la Colegiul Tehnic „Ioan Mincu” – 400 locuri, la Grupul Școlar Industrie Ușoară s-a estimat că ar putea fi relocate 360 de persoane, Colegiul Tehnic „Valeriu D. Cotea” – 320, Colegiul Tehnic „G. G. Longinescu” – 240, Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau” – 200, și Liceul Pedagogic „Spiru Haret” – 192. Și, în cazul în care după un dezastru sinistrații au nevoie de alimente, pe tabel apar 8 unități care se pot ocupa de pregătire și servire: restaurantele Unirea, Vrancea, Zimbru și Central, Complexul Intim, precum și Colegiile „Gh. Asachi”, „Ion Mincu” și „V. D. Cotea”.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here