România continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive, a informat miercuri Comisia Europeană în raportul său de recomandări privind bugetele statelor membre, precizând că țara noastră prezintă riscuri clare pentru corectarea deficitului său excesiv până în 2030.
În plus, creşterea cheltuielilor nete ale României este cu mult peste plafonul stabilit de traiectoria sa corectivă, prezentând riscuri clare pentru corectarea deficitului său excesiv până în 2030 şi, în consecinţă, Comisia Europeană recomandă Consiliului să adopte o decizie prin care să constate că România nu a luat măsuri eficiente pentru corectarea dezechilibrului.
Supraveghere fiscală
În ceea ce privește statele membre aflate în procedura de deficit excesiv (PDE), Comisia consideră că, în cazul Franței, Italiei, Ungariei, Maltei, Poloniei și Slovaciei, nu este necesară luarea unor măsuri suplimentare în cadrul PDE pentru aceste țări în această etapă.
Pentru Belgia, în urma prezentării planului său pe termen mediu, Comisia a recomandat o nouă traiectorie corectivă, care în prezent este în așteptarea adoptării de către Consiliu. Deși creșterea netă a cheltuielilor preconizate ale Belgiei în 2025 depășește plafonul acestei recomandări, aceasta se încadrează în flexibilitatea oferită de clauza derogatorie națională.
Comisia a evaluat, de asemenea, progresele înregistrate în ceea ce privește implementarea planurilor pe termen mediu ale 18 state membre. 12 state membre ( Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia, Lituania, Slovenia, Suedia ) sunt evaluate ca respectând creșterea maximă netă recomandată a cheltuielilor, ținând cont de flexibilitatea prevăzută de clauza derogatorie națională, dacă este cazul. Portugalia și Spania respectă în general aceste cerințe, cu abateri limitate de la traiectoriile recomandate. Cu toate acestea, pentru Cipru, Irlanda, Luxemburg și Țările de Jos, Comisia observă un risc de abatere de la ratele maxime de creștere recomandate stabilite de Consiliu.
