Îndrăznește să fii informat!

marți, 18 iunie 2024

URMĂREȘTE-NE PE:

Îndrăznește să fii informat!

More
    spot_imgspot_img
    AcasăActualitateSeceta pedologică duce fermierii din Vrancea în pragul falimentului | Cultivatorii spun că nu s-au mai...

    Seceta pedologică duce fermierii din Vrancea în pragul falimentului | Cultivatorii spun că nu s-au mai întâlnit cu așa ceva în ultimii 35 de ani

    Vara anului 2022 este considerată a fi una dintre cele mai secetoase din ultimii 35 de ani, lipsa apei având un efect devastator asupra culturilor din Vrancea dar și din alte zone ale țării. Potrivit unui raport întocmit la nivelul Direcției Agricole Vrancea, din cele 149.013 hectare de teren arabil, suprafața totală afectată de secetă la acest moment este de 52.980 de hectare, dintre care 30.085 de hectare reprezintă culturi însămânțate în toamna lui 2021. De departe, cel mai afectat este grâul, fermierii raportând la această dată 23.962 hectare compromise. Urmează cultura de porumb cu 12.116 hectare distruse, floarea soarelui cu 9.215 hectare, orz cu 3.640 de hectare, rapiță cu 2.290 de hectare și lucernă cu 1.209 hectare. Situația nu este bătută în cuie, suprafețele de teren afectate de uscăciunea extremă putând să crească în perioada următoare. În vara lui 2020, considerată a fi una extrem de secetoasă, au fost distruse de secetă aproape 26.000 hectare de culturi agricole, dintre care doar grâu pe aproximativ 20.000 de hectare. Așadar, față de acum doi ani, pierderile agricultorilor vrânceni sunt de două ori mai mari, cel puțin deocamdată. Autoritățile din Vrancea s-au întâlnit de mai multe ori cu fermierii pentru evaluarea situației, aceștia insistând ca Vrancea să fie declarat județ calamitat și (în acest context) solicitând despăgubiri de la guvern pentru recoltele distruse. Trebuie spus aici și faptul că la una dintre întâlnirile prefectului cu fermierii, întâlnire la care au participat directorul Sistemului Național Antigrindină, Gheorghe Căunei și fostul director al Administrației Naționale de Meteorologie, Ion Sandu, o parte dintre cultivatorii de cereale și-au arătat fățiș neîncrederea în sistemul antigrindină folosit la noi în județ, susținând cu voce tare că rachetele alungă norii de ploaie în ciuda eforturilor făcute de specialiști de a-i convinge contrariul. Oricum, nu mai este de tăgăduit că schimbări climaterice majore au loc pe tot globul, atrăgând după sine fenomene considerate altădată de-a dreptul imposibile.

    Pentru că Vrancea este considerată astăzi polul regiunilor afectate de secetă din întreaga țară, am stat de vorbă cu doi dintre cei mai importanți cultivatori de cereale din Vrancea, cu președintele Asociației Viticultorilor din județ și cu prefectul, reprezentantul guvernului în teritoriu, ca să realizăm o imagine de ansamblu a situației actuale.

    Constantin Bazon, de exemplu, lucrează 2.600 de hectare de teren și 36 de hectare de livadă iar seceta de anul acesta i-a distrus aproape în totalitate culturile agricole. Pe fondul secetei majore de anul acesta, el consideră că fermierii vrânceni vor înregistra pierderi colosale. „Culturile de rapiță și grâu au fost afectate în proporție de 75% iar la grâu și floarea soarelui am pierdut 100%. Nu am făcut o socoteală, dar pierderile sunt colosale… dacă noi cheltuim 5.000 – 5.500 de lei la hectar iar cu arendă cu tot ne ducem la peste 6.000 de lei la hectar și avem, să zicem, o medie de 70% pierdere, asta înseamnă zeci de miliarde de lei. Cred că anul acesta este cea mai pronunțată secetă întrucât vorbim de secetă pedologică, fenomen care vine încă din septembrie – octombrie anul trecut. Un volum atât de mic de precipitații nu-mi amintesc să fi avut… am putea să comparăm cu anul 1987 care a fost un an extrem de secetos dar nu ca acum, să nu poți realiza nici un kilogram… cultiv 800 și ceva de hectare cu porumb și nu pot recolta niciun știulete… Vor fi afectați nu numai micii fermieri. Fiecare are pierderi la dimensiunea exploatației pe care o are. Pierderea pe hectar este aceeași și la fermierul mic și la fermierul mare. Ne vom decapitaliza foarte rău. Văd că s-a găsit soluția asta cu „vezi dragă doamne” de 3 ori valoarea subvenției pentru credit. Credite la bancă știm noi să ne luăm, nu trebuie să ne ajute cineva să ne îndatorăm. Banii ăștia se dau, da, dar în cârca fermierului, el trebuie să-i și restituie”, spune Constantin Bazon.

    Întrebat  despre soluțiile care ar trebui găsite pentru rezolvarea problemei cu seceta și dacă mai există vreo șansă pentru Canalul Siret-Bărăgan el a răspuns: „Eu sunt complet dezamăgit de lipsa interesului la politicienii români în cei 30 de ani care au trecut. Din Canalul Siret-Bărăgan plecau o serie de magistrale în sudul județului care duceau în Galați, Brăila, Buzău care generau atâta energie electrică în microhdrocentralele care erau pe ele încât era suficient pentru pomparea apei pe toată suprafața care era de irigat. Dacă lucrările ar fi continuat și canalul se ducea până la Dridu, așa cum era prevăzut, s-ar fi putut iriga 600.000 de hectare, asta ar fi trebuit să se facă. Noi am reabilitat cât am putut în zona Ciorăști-Măicănești niște sisteme – puncte de irigat, acolo se mai poate face ceva (eu am irigat vreo 300 de hectare) colegii udă… dar trebuie trecut de la vorbe la fapte. Nu știu dacă orizontul de timp mai este răbdător cu mine să mai văd asemenea realizări, în condițiile în care vedem și noi cum se guvernează: se vorbește și nu se face nimic.” Legat de sistemul antigrindină, Constantin Bazon este convins că nu are nicio legătură cu seceta pedologică din acest an: „La Vâlcele de Buzău, Balta Albă, Amara, Boldu, Râmnicelu, Grădiștea etc, seceta este tot atât de pronunțată ca și la noi, în Vrancea, dar acolo nu există sistem antigrindină, nu a dat nimeni nicio rachetă. La noi spun că s-au lansat rachete și nu a mai plouat. Fie, dar vă spun un lucru, anul trecut în luna iulie am avut un regim de precipitații foarte generos în tot județul și s-au dat cam 230 de rachete. Anul acesta în iulie s-au dat doar 28 de rachete și n-a plouat deloc. Deci, pe cine să aruncăm vina? Eu vă spun clar că au fost momente când am pierdut foarte mult din cauza grindinei și, din acest motiv, sunt convins că nu din cauza sistemului antigrindină este secetă.”

    Gelu Scutaru ne confirmă cele mai negre bănuieli legate de efectele secetei în Vrancea. El consideră că, din acest punct de vedere, 2022 poate fi comparat cu 1987, însă atunci au mai fost suprafețe care scăpat de arșiță. „Toată suprafața județului este afectată de secetă ca, de altfel, toate terenurile agricole din Vrancea, inclusiv terenurile care au fost irigate pentru că nici irigațiile nu pot compensa lipsa precipitațiilor care cad în decursul unui an și rezerva de apă din sol. Au mai fost ani secetoși și, din acest punct de vedere, anul acesta poate fi comparat cu 1987 dar, din câte am înțeles, atunci nu a fost afectat tot județul, așa cum este cazul de față. Acum este o secetă extinsă, pedologică… vorbim despre o lipsă acută de apă în sol și în atmosferă.”

    Gelu Scutaru spune și el că pierderile fermierilor vor fi foarte mari și că nu vor recupera aproape nimic din sumele investite pentru înființarea culturilor, în jur de 4, 5 sau 6 mii de lei pe hectar. Mai mult, nu exclude și o mărire a prețului pâinii: „Dacă seceta se extinde la nivelul țării și în afara ei, pentru că sunt zone afectate de secetă și în afara României, este posibil ca în perspectivă să apară creșteri de prețuri pe acest segment. Deocamdată, din ce știu eu, în România s-a realizat producții de grâu mulțumitoare, mai puțin, așa cum știm, în Vrancea și în câteva zone limitrofe județului nostru. În celelalte regiuni din țară producția de grâu a fost bună.” Gelu Scutaru consideră că în acest moment singura măsură care poate fi luată de guvernanți pentru sprijinirea fermierilor este acordarea de despăgubiri a căror valoare să fie suficientă pentru ca toți cultivatorii să-și poată relua ciclul de producție. În ceea ce privește sistemul antigrindină, s-a exprimat foarte clar: „Am spus-o de fiecare dată, sistemul antigrindină are rolul lui dacă nu este folosit exagerat, ci doar atunci când este absolut nevoie… nu la orice front atmosferic.”

    Toader Manole este președintele Asociației Viticultorilor din Vrancea, lucrează 34 de hectare cu viță-de-vie și este de părere că în acest an seceta nu a afectat serios plantațiile de vie, deși lipsa apei a contribuit la înjumătățirea producției de struguri din acest sezon. „Viile bătrâne nu au fost afectate de secetă dar cele tinere, de până la 7 ani și în special cele plantate anultrecut și în primăvara aceasta, suferă din cauza lipsei apei din sol. Producția este mai mică, la jumătate față de anul trecut, o dată dintr-un motiv natural, întrucât nu poți să ai an de an producție mare și a doua oară din cauza secetei. Este clar că seceta de anul acesta a limitat producția de struguri, cel puțin la nivelul județului nostru. În toamnă, dacă tragem linie, vor fi costuri de producție mult mai mari și producție mai puțină. În ceea ce mă privește, estimez pierderile la 30-35%. Dacă analizăm gradul de afectare la nivel de județ, trebuie luat în calcul că acest lucru se judecă la 10 ani. Dacă la ciclul respectiv de 10 ani, 3 ani îi ai secetoși, cu pagubă financiară, atunci vorbim de un an normal, adică 7 ani corecți și 3 cu probleme. Trebuie acoperit prin prețurile de vânzare, acești 3 ani. Vom vedea ce se întâmplă pe viitor… ar trebui să urmeze încă 2,3 ani de secetă ca să luăm în calcul pierderi mari în viticultură sau pomicultură.” Toader Manole nu împărtășește părerea unora dintre cultivatorii de cereale că rachetele antigrindină alungă norii de ploaie însă este de părere că aceștia ar fi trebuit să investească mai mult în sisteme de irigații pentru a se pune la adăpost de anii secetoși. „Este un fenomen global iar cei cu cultură mare trebuie să înțeleagă și să-și facă prize de apă la cele 3 râuri cu apă dulce – Putna, Trotuș, Siret – încât împreună cu ANIF să bage apă și să folosească sistemul de irigații, care în Vrancea este de la Focșani și până la Măicănești, îngropat în conducte de azbociment de prin 1990. Așa cum iau subvenții destul de zdravene de la APIA în ficare primăvară, cei care lucrează 3-4 mii de hectare trebuie să-și cumpere motopompe, să investească, să bage apă pe canale și să irige, ori să-și facă ei prize de apă proprii și să-și ude culturile.”

    Până în acest moment, la nivelul județului au fost câteva întâlniri între reprezentantul guvernului în teritoriu – prefectul – și fermieri. Aceștia din urmă s-au plâns cu fiecare prilej de pagubele suferite din cauza secetei și au cerut despăgubiri. Cu prilejul acestor întâlniri, unii dintre ei au acuzat că ploaia a fost alungată de rachetele antigrindină și au cerut sistarea lansării acestora o perioadă de timp. Prefectul Nicușor Halici consideră că și-a făcut datoria și că mai mult decât atât nu poate face. „Eu i-am invitat pe fermieri la o discuție cu niște specialiști, pe marginea unui subiect pe care ei l-au ridicat de foarte multe ori în cadrul întâlnirilor pe care le-am avut de când am preluat mandatul, întâlniri pe care eu le-am solicitat.

    Mai mult decât să le explic exact cum am făcut-o eu și specialiștii pe baza unor studii științifice… nu știu ce se poate face. Dacă există un risc am cerut să fie îndepărtat, așa cum am oprit și acel lot de rachete care nu a mai fost folosit. Acum, eu nu pot decât să ascult ce spun toți dar decizia, dincolo de faptul că nu este la mine, nu va fi bazată decât pe date științifice furnizate de specialiști. Dacă era după folclor aveam aceeași agricultură ca prin anii 1900 dar știința ne-a adus unde suntem.” În ceea ce privește importanța continuării lucrărilor la Canalul Siret-Bărăgan pentru agricultura din Vrancea și chiar din România, prefectul Nicușor Halici spune că a cerut acest lucru în nenumărate rânduri la București. Este vorba despre renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență, strategie în urma căreia Vrancea ar trebui să primească aproximativ 120 de milioane de euro pentru punerea la punct a sistemului de irigații aferent Canalului Siret-Bărăgan. „Ca reprezentant al guvernului am promis că fac toate diligențele și, în acest sens, am solicitat guvernului și ministrului Agriculturii surse de finanțare pentru această investiție, lucru care s-a realizat prin demersurile de renegociere a PNRR-ului. Mai trebuie ca și Uniunea Europeană să accepte aceste demersuri pentru ca Vrancea să primească bani pentru irigații, suma pentru continuarea lucrărilor la Canalul Siret-Bărăgan ridicându-se la 120 de milioane de euro. Desigur, aceast canal nu este în proprietatea sau în administrarea Instituției Prefectului, investiția se face de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare care în baza finanțării va scoate la licitație execuția canalului. Eu nu  fac decât să stau de vorbă cu oamenii, le ascult doleanțele și le transmit la București, solicitând investițiile necesare pentru Vrancea”, ne-a spus prefectul Nicușor Halici.

     

    spot_imgspot_img

    ARTICOLE SIMILARE

    Descoperire macabră într-un apartament din Focșani! Pompierii au găsit cadavrul unei femei

    Un cetățean din cartierul Gării a solicitat intervenția autorităților după ce a constatat că...

    ULTIMA ORĂ La cererea PSD, Biroul Electoral de Circumscripție Panciu a decis renumărarea voturilor pentru funcția de primar

    În urma alegerilor din 9 iunie, primarul în funcție – Nicolai Mărăscu (PNL), a...

    Fondul Național de Garantare a Creditelor va emite acordurile de refinanţare în Programul ”Prima Casă”

    Prin adoptarea Ordonanței de Urgență Nr. 58/6 iunie 2024 FNGCIMM este mandatat să emită, acordurile...

    ARTICOLE POPULARE

    GALAȚI: Tragedie în apropiere de Hanu Conachi! Trei muncitori au fost îngropați de vii, unul dintre ei a decedat

    Tragedie la ieșirea din localitatea Tudor Vladimirescu. Un mail de pământ s-a surpat peste...

    ATENȚIE DN2 este inundat la ieșirea din Vrancea spre Râmnicu Sărat

    Direcția Regională de Drumuri și Poduri Buzău a anunțat că la ieșire din Râmnicu...

    A murit fostul director al SCCM Focșani, inginerul Lucian Văcăreanu

    S-a stins din viață inginerul Lucian Văcăreanu, fost director al SCCM Focșani și unul...