Norocel Pompiliu Stroe, fost consilier județean și actualmente secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, a fost de acord să ne răspundă la câteva întrebări legate de activitatea din această perioadă, măsuri dar și relația cu alte state ale Uniunii Europene în contextul pandemiei de coronavirus. Ca secretar de stat, liberalul vrâncean coordonează domeniile care țin de afacerile europene și relațiile internaționale, fiind totodată și cel care, pe bază de mandat, îl reprezintă pe ministrul Afacerilor Interne în relația cu Parlamentul României.
„Am în coordonare două structuri ale ministerului: Direcția Generală Afaceri Europene, Schengen și Relații Internaționale și Centrul Național al Sistemului Informatic Schengen. Sunt, de asemenea, coordonatorul activității de reprezentare externă a Ministerului Afacerilor Interne, care este asigurată de către atașații de afaceri interne ai ministerului.
Prin ordin al ministrului afacerilor interne, am fost desemnat Președinte al Comisiei de Dialog Social la nivelul Ministerului Afacerilor Interne. De asemenea, reprezint ministerul în câteva comitete interministeriale care au legătură cu domeniile pe care le coordonez. În sinteză, acestea sunt activitățile mele de secretar de stat”, ne-a explicat acesta.
Când a început „nebunia” la noi știm cu toții. Deja unele state membre se confruntau cu un număr mare de cazuri confirmate cu COVID-19, dar și cu decese. Iar discuțiile purtate între miniștrii de Interne din UE au căpătat alte teme.
„Conferințele miniștrilor afacerilor interne din statele membre ale Uniunii Europene au loc săptămânal. Sunt organizate de Comisia Europeană, care a dorit, astfel, ca și în timpul pandemiei să mențină un contact permanent cu statele membre, să faciliteze dialogul dintre ele și împreună să identificăm cele mai bune soluții pentru depășirea acestei crize provocate de pandemie. Este deosebit de important, și am susținut acest lucru în numele României, să arătăm că menținem solidaritatea europeană și coerența dintre măsurile specifice pentru soluționarea crizei și valorile democratice.
Din dezbateri, a reieșit cu claritate că suntem toți conștienți de faptul că stilul european de viață al cetățenilor UE a fost serios afectat, dar valorile UE trebuie să rămână în continuare valabile”, ne spune secretarul de stat, care participă la aceste videoconferințe fie împreună cu ministrul Marcel Vela, fie ca delegat al acestuia.
Este o temă predominantă a discuțiilor?
„Toate temele abordate au fost legate de criza generată de pandemie. De exemplu, în cadrul videoconferinței din data de 7 aprilie au fost abordate două subiecte:
Implementarea orientărilor adoptate de Comisie la 30 martie privind punerea în aplicare a restricției temporare a călătoriilor non-esențiale în UE (inclusiv repatrierea și politica de vize) și privind libera circulație a lucrătorilor, precum și măsurile luate de țări terțe în contextul situației de urgență COVID-19, cu relevanță pentru politicile UE privind migrația și frontierele”.
Existau ceva semnale de alarmă din partea statelor membre înainte să apară semnele la noi, au fost luate măsuri drastice de la început?
„Primele atenționări au apărut de la Organizația Mondială a Sănătății (OMS), după ce au apărut primele semne de îngrijorare legate de ceea ce s-a întâmplat în China. Aceste atenționări au fost transmise de la OMS, la Ministerul Sănătății.
Ca o părere personală, virusul a surprins pe toată lumea, prin viteza de propagare și amploarea sa. Din informațiile publice existente la nivelul tuturor statelor, se poate vedea că nici un stat nu a fost pregătit în mod special, din timp, să gestioneze consecințele pandemiei. Unele state, între care și România, au luat măsuri severe de limitare a răspândirii virusului, încă de la primele cazuri de îmbolnăvire de pe teritoriul lor.
După o perioadă de timp, toate statele au recurs la astfel de măsuri, pentru că s-a demonstrat că acolo unde distanțarea socială, solicitată de autorități, a fost respectată de cetățeni, impactul pandemiei a fost mai bine gestionat de sistemele de sănătate publică. Sperăm să ajungem cât mai repede în perioada în care să putem reduce măsurile restrictive și, după un timp, să renunțăm la ele. Aceste decizii se vor lua, însă, după o analiză atentă a specialiștilor, astfel încât viața cetățenilor noștri să fie protejată.
Sunt absolut convins că dacă fiecare dintre noi va înțelege și va trata cu responsabilitate recomandările specialiștilor și se vor respecta măsurile adoptate de autorități, vom depăși cu bine această criză”.
Au fost discuții legate de limitarea intrărilor/ ieșirilor din statele membre?
„Așa cum am mai spus, măsurile restrictive s-au dovedit cel mai important instrument de limitarea răspândirii virusului. Ele au fost luate de fiecare stat membru, atât pentru cetățenii proprii cât și la frontiere. Toți am înțeles că trebuie limitate intrările și ieșirile, ceea ce afectează libera circulație a cetățenilor Uniunii Europene, dar acest lucru este necesar.
În plus, Comisia Europeană a cerut statelor membre să asigure măsuri suplimentare de protecție a frontierelor externe ale UE și să interzică intrarea, pe teritoriul UE, a cetățenilor statelor terțe, cu câteva excepții (cazuri umanitare, personal diplomatic și altele). România gestionează una din cele mai mari frontiere externe a UE (cred că a II-a). De aceea a fost adoptată Ordonanța militară nr.2/21 martie, care reglementează aceste măsuri.
De asemenea, tot prin ordonanțe militare au fost interzise zborurile din și spre statele cu focare semnificative de infecție.
Toate aceste măsuri sunt realizate prin aplicarea controalelor sistematice la frontierele României de către colegii noștri de la Poliția de Frontieră. Urmare a solicitării Comisiei Europene, fiecare stat membru a trebuit să configureze „culoare verzi”, pentru a asigura fluxul continuu al mărfurilor în întreaga Uniune Europeană.
Referitor la revenirea în țară a cetățenilor români care au lucrat în străinătate, vreau să subliniez faptul că este obligația fiecărui stat de a permite accesul pe teritoriul său a propriilor cetățeni și rezidenți UE. Această obligație decurge, pentru noi, atât din Constituția României, cât și din tratatele constitutive ale Uniunii Europene. Subliniez acest lucru pentru că am văzut diverse speculații în presă ca Guvernul a luat această măsură cu gândul la voturile pe care le va primi la alegerile viitoare. Nimic mai fals. Noi am permis accesul dar acesta a fost dublat de măsuri privind plasarea în autoizolare sau carantină a celor care se întorc din zone afectate.
Ni se solicită ajutorul din afară?
„În cadrul UE funcționează solidaritatea europeană. România a demonstrat această solidaritate, de fiecare dată când a fost solicitată. Am răspuns Italiei, trimițând o echipă de 11 medici și 6 asistenți, într-un moment în care nici la noi în țară lucrurile nu sunt simple.
Acest lucru a fost apreciat de către prietenii italieni și remarcat de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a felicitat țara noastră. De asemenea, președinta Comisiei Europene a apreciat, în mod deosebit, faptul că prin Mecanismul European de Protecție Civilă, rescEU, România a devenit prima țară europeană care va găzdui, în curând, pe teritoriul său, o rezervă strategică comună de echipamente medicale a UE. Colegii noștri de la Departamentul pentru Situații de Urgență gestionează această problemă”.
În încheiere, îmi puteți detalia un pic o zi de lucru?
„Eu nu vreau să fiu patetic și să spun cât de mult muncesc. Atât eu cât și colegii mei ne gândim că personalului medical, polițiștilor din operativ, jandarmilor, colegilor de la Departamentul pentru Situații de Urgență sau Inspectoratul General pentru Situații de Urgență le este mult, mult mai greu.
De aceea, încercăm ca, prin activitatea noastră, să îi sprijinim cât putem de bine, astfel încât să se adopte cele mai bune decizii și acestea să fie în deplină concordanță cu obligațiile României de stat membru al Uniunii Europene. De asemenea, analizăm cu atenție facilitățile financiare create de UE, în această perioadă, și lucrăm împreună cu structurile din minister astfel încât Ministerul Afacerilor Interne să beneficieze cât mai mult de aceste facilități”.
