Comunitățile creștine îl sărbătoresc astăzi pe Sfântul Ioan Botezătorul, o figură remarcabilă în istoria creștinismului, cunoscută și drept „Cel care pregătește calea”. Această sărbătoare este recunoscută în tradiția creștină drept momentul în care Sfântul Ioan a botezat pe Isus în apele râului Iordan.
Sfântul Ioan Botezătorul este privit ca un profet și precursor al lui Isus, având un rol crucial în pregătirea venirea Mesia. Potrivit evangheliilor, el a predicat pocăința și botezul pentru iertarea păcatelor, pregătind astfel calea pentru venirea Mântuitorului.
Sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul este o ocazie pentru credincioși de a reflecta asupra semnificației acestui eveniment în planul mântuirii. Botezul lui Isus este văzut ca un simbol al curățeniei, transformării și începutului unei noi vieți în credință.
În diferite țări, tradițiile asociate cu sărbătoarea pot varia, dar în mod obișnuit, aceasta include participarea la slujbe religioase speciale, rugăciuni și momente de meditație asupra învățăturilor Sfântului Ioan. Mulți credincioși consideră această zi ca fiind un prilej de a se întări în credință și de a-și reafirma angajamentul față de valorile creștine.
În cadrul slujbelor, se recită pasaje din Biblie care relatează evenimentele legate de Sfântul Ioan Botezătorul și relația sa cu Isus. De asemenea, se încurajează credincioșii să urmeze exemplul Sfântului Ioan în privința pocăinței și a unei vieți dedicate principiilor creștine.
Pe lângă aspectul religios, sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul aduce oamenii împreună în comunitate, subliniind importanța solidarității și a împărtășirii valorilor spirituale. Este o zi în care credincioșii își exprimă recunoștința pentru harurile primite și își propun să trăiască în acord cu învățăturile creștine în anul care începe. Astfel, Sfântul Ioan Botezătorul rămâne o figură centrală în tradiția creștină, iar sărbătoarea dedicată acestuia oferă oportunitatea de a onora și a înțelege mai profund contribuția sa la istoria spirituală a lumii creștine. Ziua Sfântului Ioan Botezătorul reprezintă încheierea oficială a sărbătorilor de iarnă deschise la Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie. Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de “Sânt-Ion”, “Înaintemergătorul Domnului” sau “Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.
În ziua de Sfântul Ion există obiceiul “Iordănitul femeilor”, care este, de fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente și băutură, apoi petrec până dimineața, spunând că se “iordănesc”.
Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este “Iordăneala”. Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața zilei de Sfântul Ion la biserică și după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii “iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc. Mare atenție, la petrecere nu se bea vin roșu, deoarece această băutură amintește de martirajul Sfântului Prooroc Ioan, care a murit în numele credinței. Se bea vin alb, sfințit la Biserică. De Sf Ion nu se stinge candela! Aceasta arde pentru bunăstare în familie.
Tradiția ne spune că în dimineața zilei de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului. În această zi, nu se taie nimic cu cuţitul, totul se rupe cu mâna şi nu se mănâncă fructe şi legume în cruce, pepene şi usturoi. Nu se foloseşte mătura, ca să nu fie tulburată liniştea morţilor.
În această zi, marcată în aclendarul ortodox cu cruce roșie, nu se spală, nu se face curat, nu se coase și nu se fac alte treburi prin gospodărie. Această zi este dedicată rugăciunii și odihnei. Se spune conform tradiției populare că după Sfântul Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.
