Ministerul Dezvoltării a publicat marți, 13 ianuarie, în transparență decizională, un proiect de lege care schimbă semnificativ modul în care statul verifică și impozitează proprietățile din România. Prin noile reguli, autoritățile vor putea corela date din mai multe surse pentru a identifica clădiri, anexe și terenuri nedeclarate sau subevaluate.
Miza este una clară: creșterea veniturilor la bugetele locale și eliminarea situațiilor în care proprietăți reale nu apar în acte și, implicit, nu sunt impozitate corect.
Una dintre cele mai importante modificări propuse vizează secretul fiscal. Anumite informații esențiale vor fi eliminate din această categorie, inclusiv datele de identificare ale contribuabililor, bunurile pe care le dețin, sumele datorate statului și plățile efectuate.
Practic, aceste date nu vor mai beneficia de același nivel de protecție și vor putea fi folosite mai ușor de autorități pentru verificări și controale. Statul își creează astfel cadrul legal pentru a pune cap la cap informații despre persoane, proprietăți și obligații fiscale, fără blocajele existente până acum.
Cum ajung datele despre proprietăți într-un sistem unic
Proiectul de lege obligă ANAF să transmită către primării nu doar informații despre venituri, ci și datele primite de la notari. Asta înseamnă că orice tranzacție imobiliară, fie că este vorba despre o casă, un teren sau chiar o mașină, ajunge automat într-un sistem comun al statului.
Toate aceste informații sunt centralizate într-o platformă națională numită PatrimVen. Aici, datele pot fi corelate cu cele din cadastru, cu autorizațiile de construire și cu declarațiile fiscale depuse de contribuabili.
În acest fel, autoritățile pot vedea într-un singur loc ce proprietăți deține o persoană, când le-a achiziționat și dacă acestea sunt declarate corect.
Control „din satelit”, fără a fi numit astfel
Deși proiectul de lege nu menționează explicit folosirea imaginilor satelitare, efectul practic este similar. Statul va putea compara ceea ce există în realitate pe teren cu ceea ce apare în documente.
Dacă într-o curte există o casă, o anexă, un etaj sau o extindere care nu figurează în acte, diferența va putea fi identificată. Prin conectarea bazelor de date ale notarilor, primăriilor, cadastrului și fiscului, autoritățile obțin o imagine mult mai clară a proprietăților reale din România.
În esență, se creează o hartă digitală a țării, în care fiecare imobil este asociat cu un proprietar și cu obligațiile sale fiscale.
Ce se schimbă pentru proprietari
Pentru milioane de români care au construit sau extins case „în timp”, fără autorizații sau fără actualizarea documentelor, această lege aduce schimbări majore. Până acum, astfel de situații ieșeau la iveală mai ales în urma unor sesizări sau controale punctuale.
De acum, statul va putea identifica automat diferențele dintre realitate și acte. Odată descoperită o construcție nedeclarată, aceasta poate fi introdusă în evidența fiscală, iar proprietarul va fi obligat să plătească impozit pentru suprafața reală.
Guvernul susține că o parte importantă din veniturile care ar trebui să ajungă la bugetele locale se pierd din cauza clădirilor nedeclarate sau subevaluate. Casele, anexele și extinderile care nu apar în acte nu sunt impozitate corect, iar primăriile rămân fără bani.
Prin acest pachet de modificări, statul încearcă să elimine această zonă gri și să îi oblige pe toți proprietarii să contribuie în mod egal.
