Încondeierea ouălor reprezintă un obicei străvechi în tradiția românească. În Vrancea, ouăle care vor fi vopsite și încondeiate se aleg în miercurea din a patra săptămână de post și se numesc ouă chicate sau muncite. Astfel Floarea Țăpor, mester popular din comuna Jitia, ne-a explicat și arătat procesul încondeierii ouălor. Aceasta ne spune că de regulă: gospodinele aleg numai ouă de găină, mari și cât mai proaspete, cu coaja neteda și curată, pentru ca vopseaua și desenul să prindă mai bine. Vopsirea se face începând cu joia mare, dar se continuă, dacă e nevoie, vineri și, uneori, sâmbata. Floarea Țăpor a folosit tehnica de încondeiere a cruțării fondului, realizându-se cu ajutorul condeiului care este confecționat dintr-un bețișor la capătul căruia se fixează un tub subțire din tablă sau alamă, prin care se trec unul sau trei fire de păr de porc. Această unealtă, rudimentară în felul ei poartă denumirea de chișiță cu variantele „pcișiță” sau „pchișiță”. Putem spune că există un echilibru între trecut și contemporaneitate în ceea ce privește acest obicei de a încondeia ouăle, la nivelul tehnicilor, materialelor de încondeiere și la nivelul motivelor reprezentate, astfel satele românești au rămas păstrătoare de tradiții străvechi care marchează sfânta sărbătoare a Învierii Domnului. (sursa: comunicat Centrul Cultural Vrancea)