România a cheltuit în 2025 aproape 128 de miliarde de lei pentru sănătate, adică 6,68% din PIB, cu aproape 30% mai mult decât în 2023. Cu toate acestea, țara noastră rămâne printre statele UE cu cele mai mici cheltuieli pentru sănătate, mult sub media europeană de aproximativ 10% din PIB, arată studiul „Transparența banilor din sistemul medical românesc”, realizat de cercetători ai Academiei de Studii Economice din București.
Pentru prima dată, contribuțiile la sănătate (CASS) au ajuns să reprezinte mai mult de jumătate din banii sistemului, respectiv 51,15%, față de 42,5% în 2023. Schimbarea s-a produs fără majorarea cotei nominale de 10%, ci prin extinderea bazei de contribuție și creșterea salariilor.
Problema este că sistemul se bazează în mare măsură pe salariați. În 2025, peste 92% din veniturile provenite din CASS au fost aduse de angajați, iar numărul persoanelor care contribuie a ajuns la aproape 9,66 milioane.
Pensia, una dintre marile necunoscute pentru viitorul fondului de sănătate
Studiul atrage atenția că mecanismul prin care pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei contribuie la sănătate are, în forma actuală, termen până la 31 decembrie 2027. Dispariția acestei surse ar putea însemna, potrivit estimărilor cercetătorilor, o pierdere de aproximativ 5,5 miliarde de lei pe an pentru FNUASS.
În același timp, autorii studiului susțin că actualul plafon neimpozabil de 3.000 de lei la pensii generează o diferență importantă între salariați și pensionari în ceea ce privește contribuția la sănătate.
Mai mulți contributori, dar și mai mulți neasigurați
Extinderea bazei de taxare a avut și un efect secundar: potrivit studiului, numărul persoanelor neasigurate a crescut cu aproximativ 511.000, ajungând la 2,92 milioane. Printre cei care și-au pierdut calitatea de asigurat se numără coasigurații și anumite categorii exceptate anterior.
Experții recomandă, între altele, o formă de asigurare obligatorie universală, astfel încât persoanele fără venituri declarate să contribuie cel puțin cu o sumă minimă la sistem.
O altă problemă: banii merg masiv spre spitale și medicamente
Un capitol important al studiului arată că în 2025 transferurile pentru creșteri salariale în spitalele publice au ajuns la 16,9 miliarde de lei, peste cele 14,86 miliarde de lei alocate efectiv pentru decontarea serviciilor spitalicești. Autorii consideră că acest mecanism pune presiune pe buget și recomandă ca influențele salariale să fie integrate în tarifele serviciilor medicale.
În paralel, furnizorii privați au încasat 37,77 miliarde de lei, adică 48,5% din cheltuielile FNUASS și 57,52% din cheltuiala curentă totală pentru sănătate. Sectorul privat este foarte prezent în medicina de familie, farmacie și ambulatoriu, dar are o pondere redusă în spitalizarea continuă.
Iar pacientul continuă să scoată bani din propriul buzunar: 33,64 miliarde de lei au fost plătiți direct de populație în 2025. Aproape jumătate din această sumă a mers către medicamente și materiale sanitare, iar peste o treime către servicii medicale în ambulatoriu, inclusiv stomatologie.
Concluzia autorilor este că sistemul românesc rămâne puternic orientat spre tratarea bolii, în condițiile în care aproximativ 70% din resurse se concentrează pe spitale și medicamente. În opinia experților citați în studiu, o finanțare mai puternică a ambulatoriului, a medicinei comunitare și a prevenției ar putea reduce presiunea pusă ulterior pe spitale.
Studiul consideră că reformele din ultimii ani au adus unele rezultate, dar că sistemul este încă vulnerabil: există milioane de persoane neasigurate, numeroase categorii exceptate de la plata CASS, iar actualul mecanism de finanțare trebuie regândit pentru a rămâne sustenabil și după 2027.
