Fapta recunoscută este pe jumătate iertată, spune o vorbă din popor, care se aplică inclusiv în fața instanțelor de judecată. Este și cazul unui angajat cu state vechi de plată Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (BJABDEP Vrancea), cercetat ani întregi pentru două infracțiuni de fals intelectual. În final, acesta a căzut la înțelegere cu procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală – Secția de Combatere a Criminalității Organizate, și-a recunoscut vina, iar instanța a admis acordul de recunoaştere a vinovăţiei. Faptele parcă nici nu au existat, instanța fiind la rândul său de acord că în cazul inculpatului se poate renunța la aplicarea pedepsei, condamnarea constând într-un avertisment. Soluția pronunțată la finele anului trecut a și rămas definitivă.

Cazul angajatului BJABDEP Vrancea este strâns legat de dosarul unui farmacist din municipiu – judecat pentru fapte de corupție, iar faptele datează din anul 2014. Pe scurt, angajatul BJABDEP Vrancea a acceptat intervenția farmacistului „persoană respectată în comunitate” și a făcut modificări în două acte de identitate, cu încălcarea legii. Acesta a ajutat două femei recomandate ca fiind farmaciste să își facă mutație în Focșani, în condițiile în care acestea aveau nevoie de domiciliu în municipiul nostru pentru a-și ajuta partenerii de viață, închiși în penitenciar. Practic, cele două femei originare dintr-un județ învecinat și-au făcut mutație în Focșani fără ca măcar proprietarii apartamentului să aibă habar că au luat pe cineva în spațiu! Poate nu contează cine știe ce, dar Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date face parte din structurile de ordine și siguranță publică din subordinea Ministerului Afacerilor Interne și este parte componentă a Departamentului de Ordine și Siguranță Publică.

„La data de 31.07.2014, urmare a intervenției anterioare a numitului H. M., a primit cererea formulată de martora Ș. L. V.,  în cuprinsul căreia era inserată  mențiunea falsă privind consimțământul găzduitorului la stabilirea reședinței și semnătura acestuia, și a atestat în fals, în cuprinsul actului, că a primit cererea cu respectarea condițiilor de formă impuse de dispozițiile articolul 28 alineatul 2 din OUG 97/2005 privind evidența, domiciliu, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, deși proprietarul imobilului în care a  fost stabilită reședința nu a fost prezent și nu a dat declarația în fața sa …subsecvent acestor acțiuni, a înscris în actul de identitate al martorei mențiunea privind stabilirea reședinței la adresa din municipiul Focșani, scopul acestei operațiuni fiind de a facilita transferul, din Penitenciarul B. în cadrul Penitenciarului Focșani, a deținutului S. T. – la acea dată soțul martorei Ș. L. V..

La data de 31.07.2014, urmare a intervenției anterioare a numitului H. M., a primit cererea formulată de martora G. R. C., în cuprinsul căreia era inserată mențiunea falsă privind consimțământul  găzduitorului la stabilirea reședinței și semnătura acestuia, și a atestat în fals, în cuprinsul actului, că a primit cererea cu respectarea condițiilor de formă …, deși proprietarul imobilului în care a fost stabilită reședința nu a fost prezent și nu a dat declarația în fața sa și care, subsecvent acestor acțiuni, a înscris, în actul de identitate al martorei G. R. C., mențiunea privind stabilirea reședinței la adresa din municipiul Focșani, scopul acestei operațiuni fiind acela de a facilita transferul, din Penitenciarul B. în cadrul Penitenciarul Focșani, a deținutului G.V. – la acea dată concubinul martorei G. R. C..

Întrucât declarația de primire în spațiu a găzduitorului trebuia însoțită de titlul locativ (în original) al imobilului în care urma să fie stabilită reședința solicitantului, inculpatul V. L. a atestat, prin semnătură, conformitatea cu originalul a copiei titlului de proprietate, deși varianta autentică a acestui act (contract de vânzare-cumpărare) nu i-a fost prezentată, încălcând în acest mod dispozițiile legale”, se explică mecanismul în motivarea soluției de condamnare, document preluat de Rolii.

Chiar din timpul anchetei inculpatul a recunoscut și a explicat toată situația, anume că falsurile le-a comis „urmare a intervenției numitului H. M., care l-a contactat pe acesta și i-a comunicat că îi va trimite pe cineva „din partea lui” în vederea aplicării unei vize de reședință”. Pe lângă audieri și alte probe care au creionat întreaga poveste, procurorii au dispus efectuarea unei analize grafoscopice, în urma căreia s-a stabilit că semnăturile de la rubricile „semnătură solicitant” și „semnătură de primire” din cuprinsul cererii au fost probabil executate de agentul de poliție cercetat.

„Analizând materialul probator administrat în cauză s-a constatat că infracțiunile reținute în sarcina inculpatului prezintă o gravitate redusă, având în vedere natura și întinderea urmărilor produse, mijloacele folosite, modul și împrejurările în care au fost comise, precum și motivul și scopul urmărit de inculpat, care a acționat urmare a intervenției numitului H. M., care l-a determinat, prin renumele de care beneficia pe plan local, să adopte conduita ilicită ce i se impută. Față de toate aceste criterii apreciem că, în raport de persoana inculpatului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, aplicarea unei pedepse ar fi inoportună din cauza consecințelor pe care le-ar avea asupra persoanei acestuia.

Având în vedere circumstanțele concrete de comitere a faptelor și cele personale ale inculpatului (acesta a acționat urmare a intervenției unei persoane influente în comunitate, fără a urmări obținerea vreunui beneficiu și nu a avut reprezentarea scopului urmărit de autorul moral prin solicitarea ce i-a fost adresată, nu este cunoscut cu antecedente penale sau sancțiuni disciplinare și pe parcursul evoluției profesionale a avut o conduită corectă, iar aplicarea pedepsei ar fi inoportună, întrucât ar avea consecințe importante asupra carierei sale) se va dispune renunțarea la aplicarea pedepsei pentru infracțiunile reținute în sarcina acestuia, urmând ca inculpatului să i se aplice un avertisment, acesta urmând a fi atenționat asupra conduitei sale viitoare și a consecințelor la care se expune dacă va mai comite infracțiuni. Suplimentar, clemența organelor judiciare este determinată de posibilitățile de îndreptare ale inculpatului, care este integrat în familie și comunitate, aplicarea unei pedepse apărând ca excesivă în raport de efectele asupra vieții și carierei acestuia.

În aceste condiții, ținând seama de toate aspectele precizate, de persoana inculpatului și comportamentul său după comiterea faptei se apreciază că funcția de constrângere, realizată prin aplicarea unui avertisment este suficientă pentru sancționarea conduitei ilicite a acestuia”, se arată în soluția instanței preluată de aceeași sursă.