Inevitabilul s-a produs și la Tribunalul Vrancea, unde în urmă cu aproape o lună au apărut primele cazuri confirmate de coronavirus. În teorie, conducerea instanței s-a asigurat că personalul de aici este cât de cât protejat. Atât pentru sănătatea acestora, cât și pentru cei care intră de voie de nevoie în sala pașilor pierduți, dar și cei care își desfășoară activitatea aici regulat: procurori, avocați sau jandarmi. Însă dincolo de aceste asigurări, oamenii sunt îngrijorați că ar putea fi la rândul lor infectați și reclamă o doză de nepăsare în fața pericolului real pe care îl reprezintă coronavirusul. Nu ar fi îngrijorător numărul persoanelor confirmate pozitiv, ci „liniștea” care s-a așternut peste o întreagă procedură de testare, inclusă în măsurile de protecție care trebuiau luate urgent. Iar liniștea poate fi interpretată ca o încercare de mușamalizare – nu o spunem noi, ci unele voci din instanță, care atrag atenția că nu a fost respectat protocolul și, în loc ca cei considerați contacți ai persoanelor pozitive să intre în izolare, s-a luat decizia testării în masă. Nu s-au testat medici sau alte persoane din linia I, însă la tribunal s-ar fi efectuat testarea întregului personal, pe considerente de neînțeles. Astfel, cei din sediul central au fost testați cu toții de către Direcția de Sănătate Publică Vrancea, în timp ce personalul care își desfășoară activitatea la sediul de pe Independenței a fost lăsat să se descurce cum a putut. Cine și-a permis să se testeze s-a testat, cine nu, a sperat că nu este purtător de Covid-19. Aceasta în condițiile în care Secția a II-a civilă are inclusiv spații comune cu Serviciul de Probațiune, unde de asemenea au apărut suspiciuni de coronavirus. Nu mai vorbim că unul dintre cazurile pozitive, deja vindecate din fericire, a apărut chiar aici. Până la urmă nu este vina nimănui că s-a îmbolnăvit. Transmiterea este deja de mult timp comunitară și este greu să te ferești. Nu ajută nici debandada din instituțiile cu responsabilități pe linie de sănătate de la nivelul județului, ceea ce înseamnă că fiecare e cam pe cont propriu. Cele de mai sus nu ne-au fost confirmate însă de conducerea Tribunalului Vrancea, care la solicitarea noastră a răspuns destul de ambiguu. Șase întrebări am transmis săptămâna trecută către tribunal. Am vrut să știm „câte cazuri pozitive Covid-19 au fost confirmate la nivelul instanței și la ce dată?”, dacă „Au fost efectuate anchetele epidemiologice”, „ce măsuri au fost luate la nivelul instanței după confirmarea cazurilor pozitive?”, ce măsuri au fost luate la nivelul instanței pentru prevenirea infectării cu coronavirus în ultimele două luni?”, dacă „există, la nivelul Tribunalului Vrancea, stocuri de materiale de protecție? Despre ce materiale de protecție este vorba și de unde provin acestea?” și, totodată, „cum sunt distribuite materialele de protecție către angajații instanței?”.
Întrebări aparent simple, care puteau genera răspunsuri concrete. În realitate nu a fost așa. Sau nu am înțeles noi ce trebuie din răspunsul transmis ieri de conducerea Tribunalului Vrancea. „La nivelul Tribunalului Vrancea, pe parcursul lunii iulie, au fost confirmate trei cazuri de infectare cu Covid-19, acestea fiind izolate, comunitare, fără legătură între ele și la persoane care își desfășurau activitatea în sedii diferite”, este răspunsul la prima întrebare. Cum tribunalul nu are decât două sedii, ne întrebăm în ce sediu diferit lucrează cea de-a treia persoană confirmată. Nu mai vorbim aici de faptul că Tribunalul Vrancea găzduiește și Judecătoria Focșani, au spații comune, iar la această din urmă instanță a fost de asemenea un caz confirmat. Însă, de această dată, fiind vorba de coronavirus, judecătoria nu se mai află în circumscripția tribunalului și pare că nimeni nu a auzit vreodată de această instanță. Am aflat și cum s-a acționat: prin „măsuri specifice”:
„Tribunalul Vrancea a sesizat autoritățile responsabile pentru gestionarea unor asemenea situații și a pus la dispoziție datele necesare în vederea luării măsurilor specifice unor astfel de cazuri, prevăzute de legislația în materie, aflată în vigoare. În urma depistării respectivelor cazuri de infectare a fost urmată procedura legală prevăzută de Ordinul Ministerului Muncii și Protecției Sociale nr. 3.577 din 15 mai 2020 privind măsurile pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2 și pentru asigurarea desfășurării activității la locul de muncă în condiții de securitate și sănătate în muncă, pe perioada stării de alertă, coroborată cu recomandările DSP. În ultimele 2 luni au fost implementate măsurile de protecție prevăzute în Ordinul Ministerului Muncii și Protecției Sociale nr. 3.577 din 15 mai 2020 privind măsurile pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2 și pentru asigurarea desfășurării activității la locul de muncă în condiții de securitate și sănătate în muncă, pe perioada stării de alertă, hotărârea Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 734/12.05.2020, Ordinul Președintelui Curții de Apel Galați nr. 16/13.05.2020, Decizia Președintelui Tribunalului Vrancea nr. 9/12.05.2020”, se arată în răspunsurile aferente întrebărilor 2, 3 și 4. Adică nimic concret. Angajații nici nu știu să se fi efectuat anchete epidemiologice pentru a se stabili contacții și a-i trimite în izolare. Contacți care, vrem sau nu vrem, sunt cam toți din instanță, din cauza spațiilor folosite în comun: nu există băi individuale, birourile găzduiesc mai multe persoane șamd. Explicația este simplă: izolarea contacților în aceste condiții însemna probabil închiderea instanțelor – atât sediul de pe Republicii, cât și cel de pe Independenței. Sediu unde, ca să ne repetăm, NU s-a făcut nicio testare gratuită, deși fusese confirmat un caz. Pe Republicii am înțeles pe surse că s-a mai făcut ceva: dezinsecție după prima confirmare (da, pentru eliminarea vietăților dăunătoare), plus o dezinfecție după confirmările ulterioare. Iar confirmările și în general rezultatele testelor au fost comunicate, spun unele voci, de către conducerea instanței și nu direct pe filiera DSP – angajat, ceea ce a stârnit un alt val de neîncredere.
Există ceva ce totuși ni s-a putut comunica cu subiect și predicat: „La nivelul Tribunalului Vrancea există stocuri de materiale de protecție (măști, mănuși, dezinfectanți etc). Acestea au fost achiziționate prin sistemul electronic de achiziții publice. Respectivele materiale sunt distribuite potrivit unei proceduri interne, în funcție de necesități”. Despre necesități am aflat tot din instanță, pe surse, că au fost situații în care, de când a început pandemia și până în prezent, au fost distribuite TREI măști de persoană. Plus panourile de plexiglas. Legendele spun însă că ar fi existat la un moment dat și combinezoane primite din donații, însă, ca orice legendă, nimeni nu poate spune dacă aceasta are o fărâmă de adevăr sau nu. Revenind la stocurile existente, putem confirma aceasta, dacă este să comparăm achizițiile tribunalului de pe SEAP. Dacă ai stocuri existente, nici nu cumperi foarte mult, pentru că nu ai nevoie. Întrebarea este: stocurile există pentru că nu se furnizează cele necesare angajaților sau pentru că se fac cumpărături dese? Pe SEAP nu este ceva de speriat în luna iulie: patru cumpărări mari și late – una pentru dezinfectant clorigen efervescent tablete – 10 flacoane cu 200 tablete, dezinfectant pentru suprafețe și instrumentar – 4 litri de produs concentrat, dezinfectant pentru suprafețe concentrat – 10 litri de produs concentrat; o alta pentru alcool sanitar 70%/ Spirt medicinal 70% flacon 500 ml – 20 de sticle; săpun lichid (bidon) 5 l – 10 bidoane; mănuși nitril nepudrate 100 bucăți/ cutie mărimi S,M,L,XL – 10 cutii. Plus dezinsecția necesară distrugerii insectelor parazite în vremuri de pandemie de coronavirus. Nicio vorbă despre măști în iulie, pentru că deja era stoc suficient: pe 23 iunie iunie, Tribunalul Vrancea cumpăra 7.500 măști protecție de unică folosință cu elastic albastre 3 straturi, cu 5.250 lei.