Amendamentul inițiat și depus pe marginea Legii offshore, și care privește extinderea rețelelor de distribuție gaze naturale în localitățile României care nu dispun de acest serviciu utilitar, trebuie implementat cât mai urgent de statul român. În calitate de deputat PNL de Vrancea în Parlamentul României și de membru în Comisia pentru industrii am indentificat nevoia de dezvoltare pe care localitățile din România o au și care poate și trebuie realizată din fondurile pe care statul le încasează din concesionarea rezervelor naturale de hidrocarburi din perimetrul românesc al Mării Negre.

Am susținut la momentul dezbaterii și votării Legii offshore că o parte din câștigurile statului român trebuie să fie utilizate pentru beneficiul cetățenilor, iar principala direcție pe care am transformat-o în amendament personal și care a fost susținut de PNL a fost aceea de înființare de rețele de distribuție de gaze naturale în localitățile unde nu există așa ceva, astfel încât gazul românesc să ajungă în casele românilor și să crească gradul de confort pentru cetățenii României.

În acest sens, doresc să îi informez pe vrânceni că, de la acest amendament, Transgaz a realizat o documentare prealabilă cu privire la posibilitatea înființării, în județul Vrancea, a încă patru rute de alimentare cu gaze naturale, informare care a ajuns și la primăriile din județ, care au posibilitatea asocierii în vederea depunerii de proiecte pentru racordarea comunelor la Sistemul Național de Transport Gaze.

Reprezentanții Transgaz propun înființarea unor Asociații de Dezvoltare Intercomunitare (ADI) în patru grupări din județul Vrancea, după cum urmează:

1. Gruparea Sud-Vest, în care sunt incluse comunele Bolotești, Vidra, Străoane, Fitionești, Vizantea, Bârsești, Soveja, cu o lungime de 30 km.
2. Gruparea Centru care să pornească de la Odobești spre Jariștea, Mera, Reghiu, Andreiașu, Paltin, Năruja, Nistorești și Vrâncioaia, cu o lungime de 45 km.
3. Gruparea Sud-Est, în care intră comunele Cotești, Urechești, Dumbrăveni, Tâmboiești, Sihlea, Bălești, Gugești, Gologanu, Milcovul, Tătăranu și Ciorăști, cu o lungime propusă de 27 km.
4. Gruparea Est, care să meargă spre Răstoaca, Suraia, Nănești, Vulturu, până la Călienii Vechi, cu o lungime de 31 km.

Pentru aceasta, este nevoie ca localitățile din aceste grupări să înființeze Asociații de Dezvoltare Intercomunitare și să realizeze Studii de Fezabilitate, urmate de procedura de concesionarea sistemelor de distribuție, potrivit legislației în vigoare. De aici, ar urma transmiterea unei solicitări către Transgaz, pentru a înțepa Sistemul Național de Transport de gaze. Înacest moment, aceste proiecte ar putea fi susținute spre implementare prin bani europeni.

Reprezentanții Transgaz susțin că planul existent cu dezvoltările propuse pentru localitățile din Vrancea, în urma amendamentului PNL la Legea offshore, poate fi modificat și completat în funcție de dorința primăriilor din județ de a se racorda la sistem. De asemenea, pentru localitățile care nu doresc a face parte din asociații, etapele de parcurs spre avizarea și conectarea la Sistemul Național de Transport Gaze sunt aceleași ca pentru ADI-uri.

Potrivit datelor oficiale de la Institutul Național de Statistică, în Vrancea sunt în jur de 121.000 de locuințe care folosesc gazul pentru gătit și încălzire, fie că vorbim despre gaze din sistemul național (aproape 37.000 de locuințe racordate), fie butelii (peste 83.000 de locuințe). În Regiunea de Sud-Est, județul Vrancea figurează cu a doua cea mai redusă rețea de distribuție gaze naturale, după Tulcea, în timp ce rețeaua este cea mai extinsă în județul Constanța.

Deputat Ion Ștefan