ULTIMĂ ORĂ: Tribunalul Vrancea a decis, IREVOCABIL. Crângul Petrești nu este al familiei Bobocea!

0
4435

Final previzibil al unor ani în care defunctul Marian Bobocea s-a zbătut cu ajutorul unor falsuri să obțină Crângul Petrești și chiar a reușit, pentru ceva timp. Anul trecut, Marian Bobocea a murit chiar în timp ce era judecat pentru mai multe infracțiuni comise pentru a pune mâna pe cele 135 de hectare de pădure în Vânători, iar în dosar fusese finalizată încă o expertiză care spunea clar că actele pe care le folosise „nu reprezintă documente reale, ci au fost contrafăcute”. Dacă procesul său penal a încetat, expertizele au cântărit într-un final suficient de mult încât instanța civilă să spună că niciodată familia Bobocea nu ar fi trebuit împroprietărită. La un an de la decesul lui Marian Bobocea, Regia Națională a Pădurilor Romsilva – Direcția Silvică Vrancea a solicitat Tribunalului Vrancea să revizuiască cele două dosare în care acestuia i se dăduse dreptul absolut asupra Crângului Petrești: cel în care i se recunoscuse dreptul de proprietate, precum și cel în care fusese pus în posesie. Azi, tribunalul a dat o soluție care schimbă tot. „Admite cererile de revizuire formulate împotriva deciziei civile nr. 443/26.04.2011 a Tribunalului Vrancea. Schimbă în tot decizia, în sensul că: Respinge ca nefondat recursul formulat de petenta Bobocea Tinca împotriva sentinței civile nr. 2071/16.04.2009 a Judecătoriei Focșani. Admite cererea de revizuire formulată împotriva deciziei civile nr. 47/11.03.2015 a Tribunalului Vrancea. Schimbă în tot decizia, în sensul că: Respinge ca nefondat recursul formulat împotriva sentinței civile nr. 2729/06.06.2013 a Judecătoriei Focșani. Irevocabilă”.

Pe lungul drum al dosarelor civile procurorii au intrat pe fir și aproape au pierdut urma

Prima decizie la care se face referire, cea pronunțată în aprilie 2011, fusese la fel de irevocabilă. La acea dată, lui Bobocea, care o reprezenta pe mama sa, Tribunalul Vrancea îi dăduse mână liberă să își ia 135 de hectare: „Dispune reconstituirea dreptului de proprietate privată petentei B. T. în calitate de moștenitoare a defunctului D. G. V. pentru suprafața de 135 ha pădure. Trimite cauza spre rejudecare la prima instanță pentru continuarea judecății pe fond în vederea stabilirii modalității de reconstituire a dreptului de proprietate”. Practic, aici se stabilise că Bobocea poate să ia, nu se știa însă exact unde, dat fiind că ceea ce își dorea, Crângul Petrești, era un pic „ocupat”. În cazul în care mai sunt cetățeni care au uitat, în dosarul respectiv se solicita „reconstituirea dreptului său de proprietate pentru suprafața de 135 ha pădure în punctul „Crîngul Petreștilor” situat în extravilan Focșani pe vechiul amplasament, iar pentru situația în care s-au eliberat titluri de proprietate altor persoane, din fondul forestier de stat. Petenta a arătat că a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 135 ha pădure în punctul „Crângul Petereștilor”, depunând actul de vânzare cumpărare încheiat la data de 18.12.1947 în formă autentică între Banca Federală Putna Focșani și D. Gh. V. în calitate de cumpărător pentru suprafața de pădure solicitată, care fusese dobândită de vânzătoare de la Primăria P. jud. P. ca urmare a unui împrumut în virtutea actului autentic nr. 4515/1945 al Tribunalului P. și transcris la nr. 4648/1945 și a faptului că la scadența titlurilor subscriitoarea Primăria P. nu a plătit; au mai fost depuse și alte acte din care ar rezulta existența suprafeței de 135 ha pădure în patrimoniul def. D. G V. decedat la 10.09.1953, a cărui unică moștenitoare este reclamanta, ca succesoare a def. D. M. decedată la 01.12.1998. În baza acestor înscrisuri, inițial Comisia Locală Vânători a aprobat reconstituirea dreptului de proprietate, însă …în urma reanalizării dosarului, s-a propus respingerea cererii de reconstituire. Ca urmare a sesizării DNA Galați cu privire la suspiciunile referitoare la autenticitatea actelor de vânzare-cumpărare, prin rezoluția din 31.07.2007 s-a confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale față de B. M.; totuși, Comisia Județeană Vrancea a respins cererea de reconstituire pentru lipsa verosimilității și veridicității actelor depuse în susținerea cererii”, se arăta în soluția din aprilie, așa cum apare motivarea încărcată pe Rolii.

În ceea ce privește soluția pronunțată patru ani mai târziu, în martie 2015, desființată azi la același Tribunal Vrancea, aceasta a pus practic batista pe țambal la orice încercare a statului de a ține Crângul Petrești aproape. Atât cât s-a încercat. Inițial, la Judecătoria Focșani, defunctul Bobocea aproape că pierduse. Pe 6 iunie 2013, judecătoria respinsese cererea privind stabilirea amplasamentului în natură. Pe scurt, Crângul Petrești nu putea fi înstrăinat unor persoane fizice, indiferent de numele pe care îl purtau, mai ales că „nu s-au identificat terenuri disponibile”. Însă această soluție a fost „reparată” la Tribunalul Vrancea, iar soluția din 11 martie 2015 era cât pe ce să rămână, cu adevărat, irevocabilă. Dacă nu exista micul amănunt al actelor dovedite a fi falsificate.

Tribunalul reține că prin decizia de casare s-a stabilit, cu autoritate de lucru judecat, întinderea dreptului de proprietate ce revine petentei B. T. în calitate de moștenitoare a def. D.G.V. ca fiind de 135 ha pădure. Cât privește amplasamentul s-a stabilit tot cu autoritate de lucru judecat, următoarele:

-că suprafața de 41 ha pădure din Crîngul Petrești din T 86 nu poate fi restituită întrucât Municipiul Focșani are titlu de proprietate emis în baza Decretului Regal nr. 651 din 1895 prin care statul ceda această suprafață orașului Focșani;

-că suprafața de 83 ha pădure aflată în domeniul public și administrarea Ocolului Silvic Focșani chiar dacă a fost identificată ca fiind vechiul amplasament nu poate fi restituită întrucât este domeniul public, este un veritabil parc public, înglobând și un sit istoric încât în temeiul art. 5 din Legea 18/1991 este exceptată de la restituire;

-că suprafața de 51,1 ha pășune identificată în imediata apropriere a pădurii nu poate fi restituit pentru că nu are aceeași categorie de folosință.

Având în vedere că în adevăr nu s-au identificat terenuri disponibile de aceeași categorie respectiv pădure, terenurile disponibile identificate fiind terenuri pășune, având în vedere că după pronunțarea deciziei de casare a intrat în vigoare Legea 165/2013 care în art. 4 prevede că dispozițiile acestei legi urmează a fi aplicate și cauzelor aflate pe rolul instanței tribunalul urmează a analiza cererea de stabilire a amplasamentului pentru cele 135 ha pădure reconstituite în raport de dispozițiile acestei legi. …Prin decizia de casare instanța de recurs a dispus casarea cu trimitere pentru a se determina existența unor alte terenuri libere de aceeași natură și care pot face obiectul retrocedării către petentă. Prin urmare s-a reținut că nu se poate atribui în compensare pentru teren pădure suprafețe de teren pășune”, se arăta în motivarea hotărârii din 15 martie 2013, care a fost clară: nu se poate, dar s-ar putea.

Modifică în tot sentința și în rejudecare admite în parte plângerea și dispune restituirea în natură  a terenului în suprafață de 135 ha pădure”, se arăta în soluția de la acea dată a Tribunalului Vrancea.

Acte false, dar să știm și noi

În câteva luni de la această hotărâre, în toamna lui 2015, Marian Bobocea era inculpat deja în dosarul actelor false, iar acasă la el fuseseră făcute percheziții și i se ridicaseră documentele. A fost o adevărată poveste, cât pe ce să se încheie în instanță, pe un amănunt: expertiza efectuată de SRI în noiembrie 2015 și din care reieșise că actele sunt false este înlăturată, deoarece serviciul nu mai avea voie să se implice în anchete. Însă în dosarul penal trimis în instanță în 2016 se dispune a se efectua o altă expertiză, al cărei rezultat a sosit în 2019. Pe scurt, rezultatul a fost că „actele nu reprezintă documente reale, ci au fost contrafăcute”, iar timbrele au fost aplicate înainte de dactilografierea textelor și aplicarea semnăturilor, „într-o ordine absolut nefirească. Este imposibil ca documente provenite din perioade diferite și emise de instituții distincte să aibă textul dactilografiat prin intermediul aceleiași mașini de scris”. Expertiza analizase toate actele folosite de Marian Bobocea când era în viață pentru a obține zeci de hectare de teren și pădure:

Act de vânzare-cumpărare încheiat pe 20 decembrie 1945 între Spiru Capatos din Focșani, domiciliat pe Bulevardul București 13, în calitate de vânzător, Druță Maria în calitate de cumpărătoare a 50 de hectare de teren arabil și Sclavone Eliza în calitate de cumpărătoare a 10 hectare arabil, ambele în Petrești, județul Putna.

Act de vânzare-cumpărare încheiat la 18 decembrie 1947 între Banca Federală Putna Focșani în calitate de vânzător și Druță Ghe. Vasile în calitate de cumpărător, privind 294 hectare pădure în Răstoaca.

Act de vânzare-cumpărare încheiat la 18 decembrie 1947 între Banca Federală Putna Focșani în calitate de vânzător și Druță Ghe. Vasile din Focșani, strada Comisia Centrală 48, județul Putna, în calitate de cumpărător privind suprafața de 135 hectare pădure în Petrești, Putna.

Borderou de proprietate, realizat pe o filă cu dimensiunile aproximative ale formatului A4, ce conține însemnări olografe, executate cursiv „… Putna… plot. Maj. Druță Vasile… 21740008…” și mențiunile dactilografiate „Focșani – Martie strada Comisia Centrală… 135 ha pădure Petrești… 3 ha arabil Suraia…”, semnat și parafat în final la poziția „semnătură și sigiliu ghișeu lui:”.

Situație averea fostului proprietar Druță G. Vasile din Focșani, dactilografiat 1 filă… „I. Terenuri… 2 Construcții… cinci perechi de boi folosiți la pădure”, semnat și parafat la poziția „Președinte” (aici remarcându-se o impresiune circulară de ștampilă intitulată „județul Putna… Primăria Comunei Suraia”) și în final (unde se relevă tot o impresiune circulară de ștampilă intitulată „Gheorghe …Drugă … Focșani”)

Astfel, s-a concluzionat că semnăturile nu aparțineau vânzătorilor sau cumpărătorilor și nici autorităților de la acea dată, timbrele și impresiunile de ștampilă aplicate pe unele acte erau mai vechi decât actele în sine și deci scoase din uz – concluzia fiind că au fost transferate de pe alte documente, care proveneau din alte perioade. Totodată, s-a concluzionat că hârtiile folosite pentru o parte din acte erau de același tip („hârtie filigramată, produsă de fabrica „Letea”, având ca destinație întocmirea actelor în formă autentică”, pusă în circulație anterior anului 1910), iar timbrele de pe contracte, deși autentice, reprezentau contravaloarea unei taxe percepute undeva în perioada 1870 – 1930. Din aceeași expertiză rezultase că actele fuseseră dactilografiate cu aceeași mașină mecanică de scris, fără a se putea stabili însă tipul mașinii de scris și nici persoana care a utilizat-o, ci doar că era la fel de fiecare dată. În același timp, a reieșit că pe unele acte apăreau semne de îndepărtare a mențiunilor originale prin ștergere chimică (de exemplu, suprascrierea numelui Druță peste Danță). Comparând cu acte originale solicitate de la Arhivele Vrancea, experții au mai descoperit și că actele folosite nu aveau legătură cu documentele privind tabelele și situațiile moșierilor exproprietăriți conform Decretului-Lege 187/1945. Ce a relevat această expertiză nu a lămurit decât partea civilă, cea legată de retrocedarea Crângului Petrești. Dacă l-a ajutat cineva pe Marian Bobocea să facă rost de acele acte, cine și cum, va rămâne un mister. Marian Bobocea s-a stins din viață în august 2019, iar o lună mai târziu, după trei ani de la trimiterea sa în judecată, acesta a primit o soluție: „Încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului Bobocea Marian, pentru uz de fals, participaţie improprie la abuz în serviciu, ca urmare a decesului inculpatului. În baza dispozițiilor articolului 25 alineat 5 Cod procedură penală lasă nesoluționată acțiunea civilă. Pronunțată în ședință publică, azi 17.09.2019”.

În urmă au rămas sutele de acte de procedură, actele, mărturiile, dat fiind că în dosarul penal au fost audiate zeci de persoane, de la judecători la primari, ingineri silvici, membri ai comisiilor locale de reconstituire a dreptului de proprietate, directori. Unul dintre martori, un primar din Vrancea, a declarat procurorilor că îl întrebase pe Bobocea de unde are unul dintre documente. Iar răspunsul intrase la un moment dat în memoria colectivă: „l-a găsit într-un cufăr la inundații în podul unui vecin… printre care și documentele privind pădurea de la Răstoaca și alte documente. Ni s-a părut că documentul este original, cu semnătură originală”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Comentariul dvs.
Numele dvs.