Oaspeții sosiți ieri în Focșani chiar de ziua orașului au fost întâmpinați de Corul Pastorala, care i-a invitat pe toți „să dea mână cu mână”. Atât Președintele Academiei Române și Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei au acceptat invitația și au cântat la rândul lor versurile cântecului „Hora Unirii” de Vasile Alecsandri, înainte de evenimentul deja anunțat, Simpozionul „Spiritualitate și identitate culturală națională în vremuri de criză”. Ziua de ieri a fost plină de evenimente și s-a încheiat cu recitalul Dianei Jipa (vioară) și a lui Ștefan Doniga (pian) în cadrul proiectului „Redescoperă România”, lansat la Focșani chiar de Zilele Municipiului.

„România, ca nucleu al statului modern, s-a făcut la Iași, la Focșani și la București. Românii pot privi în urmă, spre anii în care s-a construit România, cu încredere și demnitate. Nu au luat nimic de la alții, ceea ce nu a fost a lor. … Țara are ce să ne ofere, ca pământ, ca natură, ca încredere în viitor și ca trecut, care a fost amestecat – și glorios și rușinos, ca la toate popoarele. N-am fost zei, dar n-am fost nici sclavi. Am știut să facem această țară frumoasă, pe care astăzi se pare că nu știm să o păstrăm și, mai grav, nu știm s-o trimitem mai departe. Dar poate că vom învăța. Avem obligația… să le spunem lor, partenerilor noștri, în limbile lor, cine suntem noi, că suntem un popor demn, cu o viață istorică demnă și că în esența noastră nu avem nimic malefic”, au fost doar câteva dintre cuvintele rostite de Excelența Sa, Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, atunci când a vorbit „Despre identitatea românească” în cadrul simpozionului. Românul deplin – așa cum l-a numit Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei – Înaltpreasfinţitul Părinte Ciprian, invitatul de onoare al evenimentului.

Înaltpreasfinţitul a subliniat că nu dorește să țină o prelegere, dar a făcut referire la discursurile unor personalități: „Toți trecem printr-o criză sanitară… care a produs o grea suferință sufletească și trupească. Nu cunoaștem rațiunile pentru care Dumnezeu a îngăduit să se abată asupra noastră o asemenea încercare. Oricine poate interpreta – și au interpretat mulți – că ceea ce se întâmplă este o consecință a păcatelor proprii sau a întregii omeniri. Cert este că ne confruntăm cu o nenorocire pe care generațiile actuale nu au cunoscut-o până acum”, a spus Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei. Acesta a făcut referire și la mesajul unei personalități a Focșaniului, profesorul Constantin Calmuschi, directorul Liceului Unirea din Focșani, cu prilejul inaugurării actualului sediu al unității de învățământ în octombrie 1900: „O țară poate trăi fără ca locuitorii ei să fie savanți. Trăiește greu însă când fii ei sunt slabi și istoviți. Și piere când caracterele lipsesc”.

La simpozionul desfășurat în sala de ședințe a Primăriei Focșani au participat și violonista Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga, cei care au făurit proiectul „Redescoperă România”, lansat chiar la Focșani. Ștefan Doniga a povestit, vizibil emoționat, despre un episod din copilăria sa, legat de numele lui Gheorghe Pastia. „Sufletul mă împinge să vă mulțumesc pentru bucuria de a fi împreună la deschiderea unui fel nou de a împărți cultura. Acesta e ce vrem să facem: să oferim experiență culturală vie. Filmând împreună aceste imagini, am vrut să le prezint celui mai asupru critic din viața mea, și anume mamei mele. Familia mamei mamei mele este din Slobozia Ciorăști. Bunica mea a făcur școala, Școala de menaj, în Focșani. I-am arătat imaginile filmate la Teatrul Pastia și la Ateneul Pastia mamei mele și a văzut din comentariile interlocutorilor acea poveste prin care Pastia mușca de două ori dintr-o măslină doar ca să economisească bani să poată să termine aceste lucrări. Și îmi spune maică-mea: tu știi că mie mi-a spus mama că, atunci când se ducea la școală trecea prin fața a ceea ce însemna Ateneul – că abia se ridicau zidurile – și îl vedea pe Pastia pe o bancă și mâncând măsline dintr-o pungă. Și că o dată s-a așezat acolo, pentru că după 1927, când a început construcția Ateneului, lucrările s-au oprit. Pentru că el a fost lăsat realmente singur: banii lui s-au terminat și a fost lăsat singur, sărac, să se uite la o grămadă de pietre care nu se mai ridicau. Și stătea pe o bancă acolo, dându-și toată viața și toată averea pentru binele și pentru cultura semenilor lui și mânca măsline. Și s-a așezat bunica lângă el pe bancă, iar Pastia i-a întins punga de hârtie cu măsline și a mâncat de acolo. … Mi-am dat seama că persoana care mie mi-a dat o copilărie întreagă lapte cu biscuiți a mâncat acea măslină proverbială din punga lui Pastia. Abia atunci toate informațiile au avut efect asupra mea și că voi vorbi despre acest om tuturor, cu cel mai mare patos”, a spus Ștefan Doniga.

Seara s-a încheiat cu un recital de excepție la Ateneul Maior Gheorghe Pastia, în încheierea momentului cei doi artiști interpretând o altă „Hora Unirii”, cea compusă de George Enescu.