ULTIMĂ ORĂ: Dosarul afaceristului Jîtea se reia de la 0 la Tribunalul Vrancea, după 7 ani de la trimiterea în judecată, o condamnare și desființarea primei sentințe!

0
1445

Judecătorii gălățeni au scăpat în sfârșit de dosarul-mamut întocmit de procurorii DIICOT pe numele afaceristului Liviu Mircea Jîtea, al societății sale – SC Trust LF Trade SRL, precum și pe numele a nu mai puțin de 18 angajați, considerați a fi implicați în contrabandă cu alcool. Trimiși în judecată în august 2013, condamnați de Tribunalul Galați în iunie 2019 – sentință care a fost desființată ulterior în apel (detalii, AICI), inculpații urmează a se prezenta de acum înainte la Tribunalul Vrancea. Tribunalul Galați, instanță care i-a judecat timp de 6 ani și a dispus inclusiv condamnarea la ani grei de închisoare, a ajuns la concluzia că nici măcar nu era competent să ia vreo decizie. „Admite excepţia de necompetenţă teritorială a judecătorului de camera preliminară de la Tribunalul Galaţi invocată din oficiu. …declină competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpaţii …, trimişi în judecată prin rechizitoriul emis la data de 28.08.2013 în dosarul nr. 218/D/P/2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Galați, în favoarea judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul Vrancea. Fără cale de atac”, se arată în încheierea pronunțată ieri. Aceasta înseamnă că Tribunalul Vrancea va începe de la 0 judecata, cel mai probabil în primăvara anului 2021, după îndeplinirea actelor de procedură. Cu toate acestea, chiar din noiembrie 2013 se discutase la Tribunalul Galați „legala sesizare a instanței competentă material să judece în primă fază cauza precum și regularizarea actului de sesizare a instanței iar la acel moment procesual inculpații nu au avut de efectuat obiecțiuni cu privire la competența materială și regularizarea actului de sesizare a instanței”. Evident, s-a mers mai departe.

Judecător dușmănos, inculpați cu o conduită neadecvată

Dosarul a fost în toți acești ani un adevărat circ în instanță, disensiunile și șicanele dintre inculpați și judecătorul învestit inițial să judece cauza fiind mai mult decât evidente, culminând cu cereri de recuzare și sesizări – inclusiv penale. De altfel, această situație este descrisă în motivarea soluției pronunțate de Curtea de Apel Galați în vara anului acesta. „… cu privire la circumstanțele agravante de fapt, atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată, inculpații au avut un comportament procesual neconform cu normele Codului de procedură penală și cu o conduită neadecvată situației în care se află și cu respect față de autoritățile în fața cărora s-au aflat.

…De la momentul începerii cercetării judecătorești și până la formularea concluziilor pe fondul cauzei, inculpații, prin apărători, au formulat numeroase cereri de recuzare, cereri de strămutare a cauzei, au solicitat efectuarea de expertize în utilaj tehnologic și expertize în vinificație, au invocat numeroase cereri și excepții de neconstituționalitate a unor texte de lege din Codul de procedură penală, cereri și excepții care au fost respinse atât de către instanța de fond cât și de instanța de control judiciar, instanța admițând pe timpul cercetării judecătorești, la cererea inculpaților, o altă expertiză în utilaj tehnologic și a respins cererea inculpaților privind expertiza în vinificație deoarece nu avea legătură cu cauza, cu activitatea infracțională a inculpaților. De precizat este faptul că pe timpul cercetării judecătorești, în special inculpații J. M. L., M. R., I. F. M. și-au schimbat periodic apărătorii aleși iar de fiecare dată, noii avocați aleși au luat de la capăt apărările care deja erau efectuate de către avocații aleși la care s-a renunțat, conducând astfel la o îngreunare a cercetării judecătorești, cu consecința tergiversării judecății cauzei.

…În faza de cercetare judecătorească inculpații nu au prezentat probatorii noi, altele decât cele ce au fost administrate în faza de urmărire penală și care să nu fi fost cunoscute până la momentul când au fost puse concluzii pe fondul cauzei. Majoritatea apărătorilor inculpaților s-au axat pe aspecte ce nu erau legate de fondul cauzei, așa cum s-a precizat, pe cereri și excepții, multe dintre acestea care nu aveau legătură cu cauza, apărări care erau făcute în mod vădit să conducă la tergiversarea judecării cauzei.

…În opinia Curții incompatibilitatea judecătorului cauzei s-a născut treptat, pe măsură ce inculpații și apărătorii săi au formulat repetate cereri de recuzare și plângeri adresate CSM și inspecției judiciare. Toate acestea au culminat cu formularea, de către judecătorul cauzei, a unor plângeri penale împotriva inculpatului J. M. L. și apărătorilor acestuia. Mai mult, unul dintre apărători a formulat la rândul său o plângere penală împotriva judecătorului cauzei pentru săvârșirea infracțiunii de inducere în eroare a organelor judiciare. Toată această situație a afectat în mod profund imparțialitatea judecătorului cauzei, lucru recunoscut și susținut de altfel în nenumăratele cereri de abținere formulate”, se arată în motivarea apelului, document preluat de Rolii. Mai mult decât atât, chiar în motivele de apel se arată pe scurt modul în care au trecut anii de proces, dar prin ochii lui Jîtea: „S-a invocat faptul că judecătorul cauzei s-a aflat într-o situație de incompatibilitate generată de două aspecte: s-a pronunțat anterior cu privire la vinovăția inculpatului; judecătorul cauzei s-a aflat în dușmănie cu inculpatul. Ca argumente în sprijinul acestor susțineri au fost reliefate următoarele împrejurări:

– la data de 10.06.2013 judecătorul cauzei a respins o cerere de liberare provizorie pe cauțiune formulată de inculpatul J. M. L., prilej cu care a exprimat opinii asupra vinovăției acestuia;

– cu prilejul menținerii măsurilor preventive, judecătorul iarăși s-a antepronunțat cu privire la soluția pe care urma să o dea în cauză, făcând referiri la vinovăția inculpaților;

magistratul a manifestat o adevărată dușmănie față de inculpat pe parcursul soluționării cauzei, formulând plângeri penale împotriva acestuia și a avocaților săi. Subsecvent, judecătorul a formulat și cereri de abținere, prilej cu care și-a recunoscut propria incompatibilitate;

judecătorul cauzei a formulat repetate cereri de abținere, învederând starea de animozitate dintre ea și inculpatul J. M. L.;

– modul în care au fost respinse cererile formulate de inculpat relevă imparțialitatea judecătorului”.

Condamnare fără analiza completă a faptelor

Într-adevăr, arestați preventiv în dosar în martie 2013, inculpații au fost puși sub control judiciar în aprilie 2014. Abia doi ani mai târziu, în martie 2016, cei 19 au scăpat de această măsură. Nu a fost de mirare că, în aceste condiții, pe 27 iunie 2019, Tribunalul Galați pronunța ca primă soluție în dosarul afaceristului Liviu Jîtea 13 ani de închisoare cu executare. De altfel, toți cei 19 inculpați au primit pedepse de închisoare cu executare, iar societatea administrată de Jîtea – SC Trust LF Trade SRL Focșani, a fost obligată să plătească sute de mii de euro. Judecătorul cauzei a dispus totodată ca inculpaților să le fie menținut sechestru asigurator asupra bunurilor, afaceristul focșănean având sub sechestru sute de bijuterii de aur, inclusiv cele ale copiilor. În rechizitoriul întocmit de procurorii DIICOT Galați afaceristul Jîtea este considerat capul grupului infracțional, care ar fi antrenat mai mulți angajați pe linia evaziunii fiscale și a spălării de bani, reținându-se că încasările realizate din comercializarea alcoolului produs prin sustragerea de la contorizare, în perioada 12.07.2011 – 07.03.2013, ar fi însumat 13.668.750 lei (aferentă cantității de 1.443.420 litri).

La un an de la sentința de condamnare, Curtea de Apel Galați întorcea totul, analizând vicii de procedură: „Arătarea în sentință, în mod generic, că vinovăția inculpaților este dovedită cu mijloacele de probă administrate în cauză, fără referire la apărările concrete ale acestora și la toate probele propuse, echivalează cu nemotivarea soluției, caz de încălcare a dreptului la un proces echitabil. …vom observa că prima instanță nu s-a pronunțat cu privire la majoritatea actelor materiale cu care a fost sesizată, chiar dacă formal a reținut că activitatea infracțională imputată inculpaților cuprinde perioada iulie 2011 – martie 2013. Fără a relua cele reținute anterior, vom conchide că primele 904 file din rechizitoriu au fost complet ignorate de judecătorul fondului iar expunerea în fapt a început cu luna februarie 2013. Apreciem că părțile din prezenta cauză au fost private în acest mod de o etapă procesuală deosebit de importantă iar împrejurarea că, pe parcursul soluționării cauzei, au avut posibilitatea de a formula cereri și excepții care în mod normal ar fi făcut obiectul analizei judecătorului de cameră preliminară, nu poate suplini această carență cu atât mai mult cu cât au beneficiat de o analiză cel puțin formală a neregularităților invocate. Acesta este motivul pentru care rejudecarea cauzei se impune a fi făcută cu etapa camerei preliminare”.

Dacă ai fost martorul unui eveniment care ar putea deveni o știre, ne poți contacta pentru a trimite sesizări, fotografii sau imagini video, pe adresa de email: redactie@jurnaldevrancea.ro, pe WhatsApp 0770 430 588 sau pe contul nostru de Facebook.

LĂSAȚI UN MESAJ

Comentariul dvs.
Numele dvs.