Romeo Vulpe, primar al comunei Tănăsoaia de 20 ani neîntrerupți, a fost condamnat definitiv iei la Galați pentru infracțiuni de corupție, respectiv pentru folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrat e de acestea ori în numele ei. Curtea de Apel Galați a menținut astfel prima sentință din dosarul lui Vulpe, pe care judecătorii Tribunalului Vrancea au pronunțat-o în august anul acesta. După doar trei termene, judecătorii gălățeni au considerat că soluția de la tribunal este cea corectă: „Respinge, ca nefondate, apelurile formulate de inculpatul Vulpe Romeo şi de partea civilă Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale împotriva sentinței penale a Tribunalului Vrancea. Obligă pe fiecare dintre apelanți la plata către stat a sumei de câte 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în apel. Definitivă”, se arată în hotărâre. Vulpe a fost trimis în judecată pentru un prejudiciu de aproximativ 6.000 de euro, faptele având legătură cu obținerea de subvenții pentru un PFA, în scopul creșterii capacității fermei sale de semi-subzisență prin mărirea suprafeței cultivate cu culturi de cereale și prin mărirea numărului de familii de albine de la 10 la 30. A fost găsit vinovat și, potrivit sentinței rămase definitive, pedeapsa stabilită este de 3 ani închisoare cu suspendare, plus interzicerea anumitor drepturi, inclusiv acela de a mai fi ales în funcții publice. 
Romeo Vulpe a fost trimis în judecată în ianuarie 2019, procurorii anticorupție făcând cercetări în dosarul său aproape 3 ani. Primarul reales din Tănăsoaia era acuzat că, „în calitate de beneficiar al finanțării pentru proiectul intitulat „Dezvoltarea exploatației agricole și creșterea veniturilor realizate din comercializarea producției”, a depus în perioada 22.10.2009 — 08.01.2013 la OJFIR Vrancea un număr de 3 cereri de plată, pentru care a primit suma totală de 25.877,70 lei (6.000 EUR), în condițiile în care la data de 23.10.2009, PFA V. M. R. a fost radiată la cererea sa, iar prin radierea PFA-ului de la Registrul Comerțului, nu mai îndeplinea condițiile minime de eligibilitate privind acordarea sprijinului financiar nerambursabil prevăzute în Cererea de finanțare și Ghidul Solicitantului. La dosarul cererilor de plată depuse au fost identificate atât formularele cererilor de plată cât și alte documente printre care formulare titularul unui cont bancar, tabele privind stabilirea dimensiunii economice a fermei, rapoarte de execuție, atestate de participare sesiuni de formare profesională, adeverințe emise de ADR Vrâncioaia, Primăria Tănăsoaia și „Cabinet Medic Veterinar R. E.”, certificate privind înscrierea în Registru fermierilor a V. M. R. PFA, emise de APIA – Centru Județean Vrancea, caiet de stupină și declarații pe propria răspundere în care s-a precizat că acesta respecta toate condițiile de eligibilitate prevăzute în Cererea de finanțare, toate aceste înscrisuri conținând informații necorespunzătoare adevărului, referitoare la forma de înregistrare beneficiarului, fiind semnate și ștampilate cu ștampila de PFA, deși la data de 26.10.200 V. M. R. PFA a fost radiată de la Registrul Comerțului”. Informațiile apar pe Rolii, fiind preluate din motivarea hotărârii Tribunalului Vrancea. Tot aici, se arată că inițial, „pe numele inculpatului au fost înregistrate două dosare penale la două unități diferite de parchet: dosarul înregistrat sub nr. 65/P/2017 soluționat prin Ordonanța de renunțare la urmărirea penală din 01.02.2018, soluție infirmată prin Încheierea Tribunalului Vrancea și dosarul înregistrat sub nr. 193/P/2016. Prin Ordonanța nr. 67/P/2018 din 12.05.2018 și dispusă după soluția instanței de infirmare a renunțării la urmărirea penală, s-a constatat că cele două dosare înregistrate separat au același obiect și același subiect, vizând aceleași presupuse fapte comise de inculpatul V. R., că aspectele dispuse de instanță a fi completate au fost lămurite în dosarul înregistrat inițial la Serviciul Teritorial Galați și în consecință cele două dosare au fost reunite, ulterior fiind emis rechizitoriul prin care inculpatul V. R. a fost trimis în judecată în această cauză. A.F.I.R. s-a constituit parte civilă cu suma de 25.877,80 lei (echivalentul a 6.000 euro), constituire de parte civilă pe care și-a menținut-o și la instanță, unde a făcut precizarea ca suma reprezintă cele 4 tranșe, în valoare de câte 1.500 euro fiecare, care au fost plătite inculpatului, ca reprezentant al PFA.  Inculpatul a fost audiat în ambele faze ale procesului, în prezența apărătorului său ales. A susținut că nu se face vinovat de vreo infracțiune, că în speță nu există prejudiciu și nici instituție prejudiciată, iar fapta comisă de inculpat nu întrunește conținutul constitutiv al infracțiunii nici sub aspect obiectiv și nici subiectiv. A susținut că deși a radiat PFA V. R. din evidențele ONRC nu a știut ca nu poate folosi în continuare ștampila acesteia și a formula cereri în numele acestei societăți din moment ce contractul de finanțare fusese încheiat pe 5 ani de zile, că a adus la cunoștința funcționarilor de la ONRC că a radiat PFA-ul și aceștia și consultantul R. N. sunt responsabili că i-au virat tranșele de bani în continuare. Din modul cum a acționat, inculpatul nu a dorit altceva decât să îndeplinească condițiile din decizia de finanțare. Inculpatul a fost permanent convins că totul a fost legal, neexistând nicio problemă în ce privește cererile de plată. …din modul cum a acționat, rezultă că inculpatul a fost indus în eroare de reprezentanții AFIR, care și ei au menționat în fișa de verificare tehnică și financiară că beneficiarul finanțării este înregistrat și autorizat conform prevederilor legislației. …apărarea inculpatului este irelevantă. Chiar dacă el doar semna cererile care erau deja completate pe formulare de consultantul său, așa cum a susținut, tot se află în culpă pentru că, pe de o parte avea obligația legală de a completa și semna personal cererile adresate unor instituții ale statului în numele PFA V. R., iar pe de altă parte dacă știa, așa cum s-a precizat anterior, că nu mai îndeplinea condițiile legale pentru acordarea tranșelor după radierea PFA V. R., avea obligația legală și contractuală, potrivit art. 4 alin. 6 din Decizia de finanțare, de a notifica partea contractuantă de orice modificare survenită în derularea obiectivelor prevazute in planul de afaceri și a nu mai solicita acordarea tranșelor 2, 3 și 4. Or, procedând în sens contrar, inculpatul și-a devoalat intenția, de a induce în eroare pe partea civila, în scopul de a obține întreaga finanțare a proiectului, de 6.000 euro. Apărarea referitoare la inexistența prejudiciului sau a persoanei prejudiciate este și ea nefondată”. Tot în această motivare se face referire și la faptul că primarul Vulpe a fost găsit incompatibil de Agenția Națională de Integritate, „întrucât a deținut simultan funcția de primar al comunei Tănăsoaia și calitatea de comerciant persoană fizică”.